1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
ConflicteFederația Rusă

Putin: Forțele nucleare "de descurajare" în stare de alertă

27 februarie 2022

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat trecerea în stare de alarmă a "forțelor de descurajare" nucleară. Între timp, Ucraina a acceptat oferta de dialog a Rusiei.

Rusia Putin și Lavrov
Imagine: Reuters/S. Karpukhin

Iată principalele informații pe scurt:

  • Putin ordonă trecerea în stare de alertă a forțelor de descurajare nucleară ale Rusiei
  • Ucraina acceptă negocieri cu Rusia
  • Lupte grele în Ucraina
  • Băncile rusești excluse din SWIFT 
  • Germania livrează arme Ucrainei
  • Avioanele rusești nu mai au acces în spațiul aerian al tot mai multor țări
  • Arestări la proteste anti-război în Rusia

 

Putin a explicat că ar fi luat această măsură din cauza "comportamentului agresiv" al NATO și al sancțiunilor economice impuse de occident. "Ordon ministrului Apărării și șefului statului major general trecerea în stare de alertă maximă a forțelor de descurajare ale armatei ruse", a anunțat Putin într-o discuție televizată cu liderii militari ai țării. Așa-numitele forțe de descurajare ale Rusiei pot include și arsenalul nuclear al țării. 

Moscova dispunde de al doilea arsenal nuclear ca mărime din lume și are o rezervă uriașă de rachete balistice - acestea formează fundamentul "forțelor de descurajare" ale țării.

Ucraina acceptă negocieri cu Rusia

Între timp, biroul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Kievul a acceptat oferta de dialog a Moscovei. Delegațiile rusă și ucraineană se vor întâlni la granița dintre Ucraina și Belarus. Nu există precondiții.

Ucraina a respins inițial oferta Rusiei de negocieri în Belarus. Belarus este la rândul ei implicată în invazia rusă din Ucraina, întrucât trupele rusești au atacat și de acolo Ucraina, a arătat președintele Volodimir Zelenski. Acesta ar fi discutat între timp telefonic cu liderul din Belarus Alexander Lukașenko.

Lupte grele în Ucraina

Armata ucraineană se află în numeroase locuri sub un asediu masiv al trupelor rusești. Dimineață au avut loc confruntări grele lângă aeroportul Vasilkovo, într-o suburbie a capitalei Kiev. Potrivit părții ucrainene, soldații ruși ar fi avansat în orașul Harkov, din nord-estul țării. Este al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, cu 1,5 milioane de locuitori. Potrivit guvernatorului Oleh Sinegubov, vehiculele militare rusești s-ar afla inclusiv în centrul metropolei. Militarii ucraineni încearcă să le țină piept. Armata rusă a anunțat că ar fi izolat complet orașele din sud Herson și Berdiansk.

Lângă Kiev arde un depozit de țițeiImagine: Alisa Yakubovych//EPA-EFE

Lângă Kiev, a fost atacat cu rachete un depozit de combustibil. La Harkov ar fi explodat o conductă de gaz iar la Vasilkiv ar arde un depozit de țiței, potrivit părții ucrainene, care a mai anunțat că luptele ar fi afectat și un depozit de deșeuri radioactive. Lupte grele au loc și la Luhansk. Toate aceste informații nu pot fi confirmate din surse independente.

Potrivit viceministrei ucrainene a Apărării Hanna Malyar, armata rusă ar fi pierdut până acum 4300 de soldați în agresiunea asupra Ucrainei. Ea a adăugat că aceste informații sunt verificate în prezent. Pe pagina ei de Facebook, responsabila de la Kiev a mai scris că trupele ruse ar mai fi pierdut 146 de tancuri, 27 de avioane și 26 de elicoptere.

Băncile rusești excluse din sistemul de plăți SWIFT

SUA, Franța, Canada, Italia, Marea Britanie, Comisia Europeană și Germania au decis sancțiuni și mai dure împotriva Rusiei. Numeroase bănci rusești, sancționate deja de comunitatea internațională, au fost excluse din sistemul internațional de plăți bancare SWIFT, după cum a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Hebestreit. Astfel, ele nu ar mai avea acces la fluxurile de capital internaționale. La lista de excluderi ar putea fi adăugate și alte instituții bancare rusești. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sancțiunile vor lovi puternic în capacitatea președintelui rus Putin de a-și finanța mașinăria de război, izolând și mai mult Rusia pe plan internațional.

Putin va fi împiedicat să-și utilizeze sursele de finanțare iar posibilitățile financiare ale oligarhilor ruși sunt de asemenea mult reduse. Măsurile vor avea efecte masive asupra economiei rusești. Putin ar fi luat-o pe drumul de distrugere a Ucrainei, dar va distruge simultan și viitorul propriei țări.

Dublă schimbare de macaz a Germaniei

Germania a schimbat sâmbătă direcția în două aspecte majore: a renunțat la reținerile privind excluderea Rusiei din SWIFT și a acceptat să livreze arme de apărare Ucrainei. 

Berlinul a anunțat sâmbătă că va trimite 1000 de aruncătoare de grenade antitanc și 500 de rachete Stinger în Ucraina. În plus, va fi exportat în Ucraina și echipament militar german livrat Olandei și Estoniei.

Cancelarul Olaf Scholz a declarat că "Atacul Rusiei asupra Ucrainei marchează un punct de cotitură." Întreaga ordine mondială postbelică ar fi acum amenințată. "În această situație, ne vedem obligați să sprijinim cum putem Ucraina pentru a se apăra în fața invaziei armatei lui Vladimir Putin." Președintele ucrainean Zelenski a salutat pe Twitter decizia germanilor: "Tot așa, domnule cancelar Olaf Scholz".  

Președintele Zelenski, adresându-se ucrainenilorImagine: Ukrainian Presidential Press Service/REUTERS

Duminică are loc o ședință specială a Bundestag pe tema războiului din Ucraina. Cancelarul Scholz va susține o declarație guvernamentală.

Spațiu aerian închis pentru avioanele rusești

Germania și-a urmat partenerii europeni și într-o altă chestiune: spațiul aerian german va fi închis pentru avioanele rusești. Ministrul german al Transporturilor Volker Wissing (FDP) ar fi de acord cu acest pas. Companiile aviatice Lufthansa și KLM nu vor mai folosi de asemenea spațiul aerian rusesc în următoarele șapte zile.

Rusia vrea să intensifice atacurile

Moscova susține că Ucraina refuză negocierile, fapt pentru care atacurile rusești se vor intensifica, după cum a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, citat de agenția Interfax. Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podolak dezminte informațiile propagate de Kremlin: "Comentariile lor cum că noi am fi respins negocierile sunt doar parte din tactica lor".

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut concetățenilor să continue rezistența. Potrivit Ministerului ucrainean de Interne, locuitorilor Kievului le-ar fi fost înmânate 25.000 de arme automate și zece milioane de gloanțe. Zelenski a cerut de asemenea excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU.

"Grupuri de sabotaj în oraș"

Situația din Kiev ar fi "complicată și tensionată", a scris pe Telegram primarul metropolei Vitali Kliciko. "Dușmanul nu a reușit să intre în oraș, dar aici operează grupuri de sabotaj." Soldații ruși ar ataca cartierele rezidențiale ale capitalei, arată Kliciko.

Guvernul de la Moscova dezminte vehement că ar ataca civili ucraineni. Informațiile nu pot fi verificate din surse independente.

Protestatari anti-război brutalizați de forțele de securitate la Sankt PetersburgImagine: Dmitri Lovetsky/AP/dpa/picture alliance

Arestări ale demonstranților anti-război în Rusia

În toată lumea au loc proteste anti-război - inclusiv în Rusia, unde este foarte periculos să protestezi împotriva acțiunilor Kremlinului. Fotografii ale agențiilor de presă arată cum forțele de securitate au arestat demonstranți sâmbătă la Sankt Petersburg.

În ultimele zile, în Rusia ar fi fost deja arestați peste 3000 de demonstranți anti-război. Grupul civic OWD-Info a relatat despre cel puțin 3093 de arestări în ultimele trei zile.

Forțele de ordine rusești acționează deosebit de brutal împotriva protestatarilor iar autoritățile avertizează populația să nu participe la demonstrații neaprobate, motivând că ar fi vorba de măsuri anti-coronavirus.

os/ia/ (dpa, rtr, afp, epd, ap)