În martie anul acesta comisia internațională independentă de anchetă a Organizației Națiunilor Unite privind încălcările drepturilor omului în Ucraina și-a publicat concluziile. Acestea arată că deportările și strămutările forțate ale copiilor ucraineni în Rusia sunt realizate sistematic și la scară largă. Nu este vorba doar despre crime de război, ci și despre crime împotriva umanității, iar întârzierea deliberată a repatrierii copiilor răpiți constituie, la rândul ei, o infracțiune separată.

Câți copii se află în Rusia?

În prezent, Ucraina dispune de date confirmate privind 20.570 de copii. "Acestea sunt doar cazurile pentru care avem informații mai mult sau mai puțin suficiente", spune Maksim Maksimov, care conduce organizația "Bring Kids Back UA", o inițiativă a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. "Numărul real al răpirilor este, probabil, considerabil mai mare", spune el.

De altfel, indicii în acest sens vin chiar din Rusia. În 2023, autoritățile de acolo afirmau că 744.000 de copii ucraineni au fost "primiți" în Rusia. În același an, relatează Maksimov pentru DW, Rusia a informat Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului că 46.000 de copii ucraineni primiseră pașapoarte rusești. În plus, copiii care au reușit să se întoarcă în Ucraina au povestit despre alți minori care nu figurează în baza de date ucraineană, iar în presă apar constant noi cifre.

Identificarea copiilor și stabilirea locului în care se află sunt îngreunate de lipsa accesului în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. "Autoritățile ruse organizează plasamente pe termen lung ale copiilor în familii de cetățeni ruși și în instituții rusești. Rusia încalcă astfel obligațiile internaționale privind reunificarea familiilor separate în timpul unui conflict armat", explică Procuratura Generală a Ucrainei pentru DW.

Câți copii au reușit să revină?

Până astăzi, Ucraina a reușit să readucă acasă 2.126 de copii, care fuseseră deportați direct în Rusia, relocați în interiorul teritoriilor ocupate sau supuși, la fața locului, unei "reeducări" rusești.

Maksimov spune că există două căi prin care copiii sunt recuperați. Prima este medierea, un proces indirect de negociere. Rușilor li se transmit liste cu numele copiilor ucraineni. Apoi, prin intermediul unui mediator și cu sprijinul comisarului pentru drepturile omului, au loc negocieri, iar copiii ajung în cele din urmă în Ucraina. "Prin fiecare procedură de mediere nu au putut fi recuperați niciodată mai mult de zece copii simultan", spune Maksimov. A doua cale este "repatrierea organizată", în care organizațiile civice joacă un rol decisiv. "Uneori reușim să aducem înapoi mai mulți copii, însă nu pot spune exact cum se desfășoară acest proces".

"Copiii salvați sosesc complet dezorientați. Nu mai au încredere în adulți", spune Maksimov. Educația ideologică la care sunt supuși copiii ucraineni în Rusia este evidentă. Ucraina încearcă să contracareze acest lucru prin programe de reabilitare și reintegrare, fără a recurge însă la o "contra-reeducare".

De la deportare la "reeducare"

Din perspectiva Ucrainei, intenția Rusiei de a-și însuși copiii ucraineni nu s-a schimbat de-a lungul anilor de război. S-a schimbat însă metoda. În 2022 și 2023 s-au înregistrat mai multe deportări colective. Copiii erau transportați în grupuri din orfelinate către Crimeea ocupată sau direct în Rusia. După ce Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui Vladimir Putin și al comisarei sale pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, sub suspiciunea implicării în deportări, rușii și-ar fi schimbat tactica, explică Maksimov.

"În teritoriile ocupate, rușii au creat între timp un sistem în mai multe etape. El merge de la militarizare și îndoctrinare, la spălare pe creier, rusificare și emiterea de pașapoarte rusești. Astfel, copiii cresc într-o viziune asupra lumii complet rusească", explică el. Potrivit estimărilor, Rusia are acces la până la 1,6 milioane de copii din teritoriile ocupate. Acolo au fost introduse peste tot școli rusești și organizații paramilitare. Așa-ziși "eroi" ai războiului împotriva Ucrainei participă la ore. Elevii nu mai au acces la surse ucrainene de informare.

Militarizarea copiilor și adolescenților

Procuratura Generală a Ucrainei organizează o anchetă penală separată privind propaganda în favoarea serviciului militar în armata rusă, precum și educația militaristă și "patriotică" a copiilor ucraineni.

Procurorul general Ruslan Kravcenko afirmă că școlile și universitățile din teritoriile ocupate au fost obligate să adopte programe școlare rusești.

"Limba, istoria și cultura Ucrainei sunt reprimate. Vedem cum educația este transformată sistematic într-un instrument de asimilare și militarizare a copiilor din teritoriile ocupate ale regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. În așa-numitele "tabere de reeducare", precum și în mișcări paramilitare precum "Junarmia" (Armata Tineretului), "Dvijeniye Pervîh" (Mișcarea Primilor) și "Voin" (Războinicul), copiii sunt îndoctrinați ideologic. Sunt instruiți în folosirea armelor și obligați să jure credință statului agresor. Aici nu mai este vorba despre educație. Aici este vorba despre pregătirea pentru război", subliniază Kravcenko pentru DW.

Până în 2030, Rusia intenționează să crească anual cu 250.000 numărul participanților la asemenea organizații, spune procurorul general. Accentul cade în special pe copiii din teritoriile ocupate ale Ucrainei, unii dintre ei fiind pregătiți direct pentru serviciul în armata rusă.

Între 2019 și 2025, cel puțin 6.000 de copii ucraineni au fost recrutați pentru "Armata Tineretului". Potrivit lui Kravcenko, există cazuri în care aceștia, odată ajunși la maturitate, au luptat împotriva Ucrainei. Acest fapt este calificat drept crimă de război. Împotriva a 18 persoane au fost depuse plângeri, 30 sunt suspectate, iar două au fost deja condamnate.

Andrii Pasternak conduce, în cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Centrul pentru Căutarea și Eliberarea Prizonierilor de Război și a persoanelor private ilegal de libertate ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei. El avertizează că militarizarea copiilor din teritoriile ocupate continuă să se intensifice.

În captivitatea ucraineană s-ar afla deja tineri de 19-20 de ani care au luptat de partea Rusiei. Ei s-au născut în Donbas, au fost "reeducați" în acest spirit și integrați în armata rusă. "Trimit ucraineni să lupte împotriva altor ucraineni", a declarat Pasternak în cadrul conferinței "Civil Society and Expert Day", organizată la sfârșitul lunii aprilie în cadrul inițiativei "Bring Kids Back UA".

Ce oferă sprijinul internațional?

Adunarea Generală a ONU a adoptat în decembrie anul trecut o rezoluție privind întoarcerea copiilor ucraineni. Aceasta îi împuternicește pe secretarul general al ONU, António Guterres, și pe reprezentanta specială a ONU pentru copiii afectați de conflicte armate, Vanessa Frazier, să solicite informații despre copii, să garanteze accesul umanitar la aceștia și să asigure revenirea lor.

Rezoluția a fost susținută și de Coaliția Internațională pentru Întoarcerea Copiilor Ucraineni, din care fac parte în prezent 47 de state și organizații. Ca platformă internațională, aceasta coordonează măsurile menite să ajute Ucraina să identifice copiii, să-i readucă acasă și să-i reintegreze în societate. Totodată, contribuie la documentarea crimelor de război și la avansarea anchetelor.

Ultima reuniune a coaliției a avut loc în septembrie, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. De atunci există un mecanism pentru colectarea de date privind copiii răpiți de Rusia. Potrivit lui Maksimov, acest mecanism permite Ucrainei să analizeze datele existente și să identifice informațiile lipsă. Acest lucru a contribuit direct la aflarea mai multor detalii despre copii.

Următoarea reuniune la nivel înalt a coaliției internaționale, organizată de Uniunea Europeană împreună cu Ucraina și Canada, va avea loc luni, la Bruxelles. Potrivit lui Maksimov, Ucraina a propus partenerilor săi mai multe modalități prin care pot sprijini aceste eforturi, de la identificarea persoanelor răpite și verificarea datelor, până la repatrierea directă a copiilor.

Printre propuneri se numără și intensificarea eforturilor diplomatice, îmbunătățirea programelor de reintegrare și reabilitare, precum și consolidarea acțiunilor pentru aducerea vinovaților în fața justiției și impunerea de sancțiuni.