Președintele ucrainean Zelenski poate să fie dezamăgit - summitul pentru Ucraina care trebuia să aibă loc la baza militară americană Ramstein din Germania ar fi avut o importantă valoare simbolică: în premieră de la începutul războiului, s-ar fi reunit șefi de stat și de guverne la invitația președintelui american Joe Biden. 

Dar Biden a fost nevoit să anuleze întâlnirea, din cauza uraganului "Milton" care a lovit SUA. Iar Zelenski a rămas doar cu niște vizite separate la Berlin, Londra, Paris și Roma.

La Washington, Zelenski a prezentat recent un "plan al victoriei" care nu a generat prea mare entuziasm, și pentru că nu conține nimic semnificativ nou.

Potrivit presei americane, Zelenski a cerut din nou mai mult ajutor militar și permisiunea de a folosi arme occidentale de rază lungă pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei – lucru care i-a fost din nou refuzat la Washington.

Cancelarul german Scholz, care la astfel de decizii preferă să se pună de acord cu președintele american Biden, a declarat chiar că, și dacă Biden ar fi aprobat această solicitare, el tot ar fi respins-o: "Nu vom face asta și avem motive solide în acest sens."

Cei mai apropiați aliați ai lui Zelenski sunt deci sceptici. "Trebuie să constatăm din păcate", spune pentru DW expertul în securitate Nico Lange, "că ne aflăm în prezent într-o fază în care partenerii cei mai importanți ai Ucrainei transmit în continuu același mesaj. Iar ajutoarele anunțate deja demult sunt mereu reîmpachetate, fără să se și întâmple ceva decisiv, nici calitativ, nici cantitativ."

Situație indecisă pe front

Iar pe front situația nu pare deloc bună pentru Ucraina. Chiar liderii militari de la Kiev admit că forțele ucrainene sunt sub mare presiune atât pe frontul estic, cât și pe cel sudic. O schimbare în bine, cum se prefigura după incursiunea ucraineană pe teritoriul rusesc la Kursk în urmă cu câteva săptămâni, nu se mai întrevede, dimpotrivă, armata ucraineană este în defensivă. La începutul lui octombrie, conducerea armatei ucrainene a anunțat retragerea din orașul estic Wuhledar, unde au loc de mai multe săptămâni lupte grele cu agresorii ruși.

Nico Lange este ceva mai optimist. "Rusia nu-și îndeplinește obiectivele, înaintează la Donbas, dar este departe de a cuceri întreaga regiune Donbas în 2024. Rusia nu a reușit nici să elibereze regiunea Kursk. Nu ar fi nevoie de atât de multe resurse pentru a pune Rusia sub presiune." Din păcate, în Occident ar lipsi determinarea și un plan privind obiectivele exacte ale sprijinului pentru Ucraina. "Acest mit al puterii covârșitoare a Rusiei ocupă din păcate în continuare mințile", critică Lange.

Partidele germane AfD și BSW vor să oprească ajutoarele pentru Ucraina

Aliații vestici ai Ucrainei sunt obosiți de război și se tem de o eventuală confruntare cu Rusia. Se văd aceste lucruri și în rezultatele unor alegeri din câteva țări europene. În Austria, de exemplu, partidul de dreapta radicală FPÖ a câștigat alegerile generale recente. Formațiunea respinge atât ajutoarele pentru Ucraina, cât și sancțiunile împotriva Rusiei.

În Germania, la ultimele trei alegeri regionale au înregistrat rezultate foarte bune două partide care vor de asemenea să oprească sprijinul militar pentru Kiev: Alternativa pentru Germania (AfD), partid parțial extremist de dreapta, și nou-creata Alianță Sahra Wagenknecht (BSW), desprinsă din Partidul Stângii.

De BSW va fi, se pare, nevoie în toate cele trei landuri pentru a forma alianțe de guvernare fără AfD. Iar această poziție de putere regională se reflectă deja și la nivel federal: politicieni regionali de frunte de la CDU și SPD cer guvernului de la Berlin să aducă Rusia la masa negocierilor – împotriva cursului acestor partide la nivel federal.

Scholz se prezintă drept cancelar al păcii

Iar cancelarul social-democrat Olaf Scholz s-a adaptat și el oarecum schimbării de atmosferă. Mai des decât în urmă cu câteva luni, el insistă asupra căutării modalităților de pace. Recent ar fi încercat să discute telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, dar ar fi fost refuzat, se pare, de Kremlin.

Iar faptul că Scholz refuză în continuare Ucrainei rachetele de croazieră germane Taurus este considerat o greșeală de expertul în politică externă al CDU, Johann Wadephul: "Este un refuz mai mult decât amar pentru Ucraina și pentru securitatea europeană", a scris Wadephul pentru DW. "Este demult cazul ca guvernul german să furnizeze arme de rază lungă ca Taurus, ca să permită Ucrainei, conform cu dreptul internațional, să atace la rândul ei și ținte militare de pe teritoriul Rusiei, pentru a se putea apăra eficient. Partenerii așteaptă de la Germania inițiativă și rol de conducere."

Alegeri prezidențiale americane cu potențial amenințător

Și mai important decât ceea ce se întâmplă în Germania sunt alegerile prezidențiale americane care bat la ușă. SUA sunt de departe principalul susținător militar al Kievului. Republicanul Donald Trump a declarat în campania electorală că SUA ar trebui să "iasă" din Ucraina. Trump i-a reproșat lui Zelenski că s-ar opune unui "deal" cu Putin pentru încheierea războiului. Pe de altă parte, democrata Kamala Harris ar urma să continue sprijinirea Ucrainei.

Nu se știe însă ce va face exact Trump dacă va câștiga alegerile, arată expertul în securitate Nico Lange. Trump ar fi impredictibil: "Nu se poate spune deci simplu, dacă Harris câștigă este bine, pentru că administrația Biden poartă o mare răspundere pentru ezitările și lentoarea din prezent, chiar dacă este pe primul loc la susținerea Ucrainei."

În orice caz, este un semnal negativ faptul că, după anularea summitului organizat de Biden, partenerii europeni nu au fost în stare să pună singuri pe picioare o reuniune - sau nu au vrut să o facă. Se vede cât de dependenți sunt de conducerea americană. Summitul cu Biden ca gazdă la Ramstein ar urma să fie reprogramat, potrivit informațiilor din SUA. Dar când? Timp nu prea mai este, la 5 noiembrie au loc alegerile prezidențiale în SUA.