Peste 10.000 de oameni s-au adunat, recent, în fața celebrei Porți Brandenburg din Berlin cu prilejul unei manifestații intitulate ”Opriți genocidul din Gaza”. O preocupare este, desigur, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care încalcă dreptul internațional. Cea mai proeminentă vorbitoare a fost politiciana Sahra Wagenknecht, fostă comunistă, co-inițiatoare a demonstrației din 13 septembrie. În ianuarie 2024, ea fonda un partid care îi poartă numele. Pe scena evenimentului au urcat mai mulți artiști cunoscuți, între care actorul Dieter Hallervorden și muzicianul Peter Maffay, originar din Transilvania. 

”Pentru negocieri de pace, împotriva livrărilor de arme”

Demonstranții, un grup pestriț de oameni, au dat glas mai multor solicitări categorice adresate guvernului federal. Executivul condus de cancelarul Friedrich Merz ar trebui să se angajeze ”în mod activ și credibil în negocierile de pace, atât în Orientul Mijlociu, cât și în Ucraina”, au cerut manifestanții. Ei au mai pledat și pentru sistarea generală a livrărilor de arme în zonele de război.

”Ne-am adunat aici pentru a ne ridica vocea împotriva războaielor inumane din această lume”, a declarat Wagenknecht.

”Și noi suntem printre cei care condamnă masacrul îngrozitor comis de Hamas și luarea de ostatici, dar nimic din toate acestea nu justifică bombardarea, uciderea, înfometarea și expulzarea a două milioane de oameni din Fâșia Gaza, dintre care jumătate sunt copii”, a ținut să spună Wagenknecht.

Teama de un atac nuclear și demonstrații împotriva războiului din Irak

Manifestația de la Berlin a dat startul unei serii de demonstrații anunțate pentru următoarele zile și săptămâni. Putem vorbi despre o nouă mișcare pacifistă, care va fi în măsură, mai devreme sau mai târziu, să mobilizeze masele? Să ne amintim ce s-a întâmplat în anii '80, când, în vestul Germaniei, o țară divizată la acea vreme, jumătate de milion de oameni manifestau în Hofgarten din Bonn de frica izbucnirii unui război nuclear. Ori de agitația din 2003, când în capitala germană un număr aproximativ la fel de mare de oameni ieșeau în stradă pentru a protesta împotriva războiului din Irak.

Politologul Jannis Grimm nu exclude apariția unei noi mișcări viguroase de acest fel, dar crede că aceasta este mai degrabă improbabilă în acest moment. Cercetătorul în domeniul păcii și conflictelor de la Universitatea Liberă din Berlin observă în prezent multe inițiative și alianțe. Ele sunt însă foarte diferite și nu au, cel puțin deocamdată, un numitor comun, spune expertul într-un interviu acordat DW.

”În clipa de față, situația este încă relativ fragmentată”

”Mobilizările pe care le vedem în această perioadă sunt diferite față de mișcările împotriva războiului din Irak și cele tradiționale pentru pace. În prezent, situația este încă relativ fragmentată, dar aceasta nu înseamnă că ea nu poate cunoaște evoluții noi”, spune Grimm.

Chiar Sahra Wagenknecht atestă că protestele actuale sunt încă departe de o mișcare pacifistă omogenă. În 2023, la un an de la începerea războiului din Ucraina, ea a organizat o manifestație împreună cu activista pentru drepturile femeilor Alice Schwarzer. Criticii le-au reproșat atunci celor două prea multă înțelegere față de Rusia, ba chiar că ar manifesta simpatie pentru președintele Vladimir Putin.

Sahra Wagenknecht incită la ură împotriva Israelului?

Controverse a stârnit și manifestația Sahrei Wagenknecht de zilele trecute. Președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, o acuză că, prin ”poziționarea sa mai degrabă populistă, incită la ură împotriva Israelului în Germania”. Președintele partidului Die Linke (stânga radicală), Jan van Aken, nu achiesează la criticile lui Schuster, dar dezaprobă la rândul său manifestația: ”Activitatea politică trebuie să implice un număr cât mai mare de oameni. În acest caz se mizează doar pe câteva nume sonore. Pentru mine acest lucru nu echivalează cu o activitate politică”, a spus politicianul de stânga într-un interviu acordat DW.

Van Aken și partidul său au o altă strategie, mai eficientă spune el, pentru manifestația de sâmbătă, 27 septembrie, organizată la Berlin: ”Ne-am aliat dinadins cu organizații neguvernamentale, cu organizații palestiniene. Trebuie să aducem laolaltă israelieni critici, israelieni evrei”.

Dezbaterea privind serviciul militar obligatoriu ar putea mobiliza tinerii

Șeful partidului Die Linke, care era încă un copil în vremurile mișcării pacifiste de acum patru decenii, este el însuși curios să afle dacă planul va da roade. Un subiect care ar putea mobiliza mase mari de oameni este chestiunea serviciului militar obligatoriu: ”Acest lucru poate deveni relevant în condițiile în care afectează în mod direct mulți tineri. Aceștia ar putea ieși în stradă din această cauză”.

Speranța lui Van Aken s-ar putea împlini dacă protestul online s-ar muta în stradă. Pe internet circulă deja o petiție online inițiată de un tânăr: ”Fără serviciu militar obligatoriu fără aprobarea tinerilor!”, se numește petiția care adunase peste 70.000 de semnături până vineri 26 septembrie 2025. 

”Germania este o țară pacifistă în adevăratul sens al cuvântului”

Stânga radicală consideră că dezbaterea privind serviciul militar obligatoriu este esențială: ”Această chestiune va decide soarta militarismului în Germania”, spune liderul partidului. ”Germania este o țară pacifistă până în măduva oaselor, dar situația tinde să se schimbe în acest moment”, spune el.

Cercetătorul în domeniul păcii și conflictelor Jannis Grimm nu exclude proteste tot mai intense împotriva militarizării și, în special, împotriva reintroducerii serviciului militar obligatoriu. În opinia sa, Partidul Verzilor nu va mai juca un rol important în acest sens, chiar dacă mulți dintre membrii săi nutresc în continuare convingeri pacifiste. Reamintim că, în faza incipientă, Partidul Verzilor s-a pronunțat chiar în favoarea dizolvării NATO.

Între timp, spune Grimm, percepția asupra politicii de pace a cunoscut o evoluție nouă. Mulți membri ai Partidului Verzilor au constatat că ”renunțarea la orice formă de violență armată și militarism nu este ceea ce protejează drepturile omului și dreptul internațional în lume”. O privire asupra actorilor politici arată că, acum 40 de ani, Partidul Verzilor era forța motrice a unei mișcări pacifiste omogene de la acea vreme.

În clipa de față, active sunt în special partidele de stânga și alianța Sahra Wagenknecht (BSW), care s-a separat de acestea. ”Astfel s-a creat o situație în care nu se poate vorbi despre un anumit partid ale cărui convingeri să se transpună într-o mișcare de stradă”, rezumă politologul Grimm.

Demonstrația de Ziua Unității Germane: ”Să nu fim apți de război!”

Cu toate acestea, rezistența crește în mod evident. Un punct culminant ar putea fi atins pe 3 octombrie, chiar de Ziua Unității Germane, când vor avea loc simultan demonstrații de amploare la Berlin și Stuttgart. Peste 400 de inițiative, organizații și partide fac apel la oameni să iasă în stradă.

Sloganul protestelor este: ”Să nu mai devenim niciodată apți de război, ci să ne ridicăm pentru pace!”

Deviza demonstrațiilor face trimitere la declarațiile ministrului apărării federal, Boris Pistorius, potrivit căruia ”Germania trebuie să devină aptă de război”. Politicianul social-democrat a precizat că Republica Federală ”trebuie să fie în măsură să se apere tocmai pentru a nu fi nevoită să facă acest lucru”.