Organizațiile de extremă dreapta din Germania nu reușesc să ajungă la un acord privind atacul armatei ruse asupra Ucrainei, observă cunoscătorii scenei neo-naziste. În timp ce unele grupări sprijină conducerea de la Moscova, altele solidarizează cu batalionul paramilitar ucrainean de orientare extremistă „Azov“.   

O majoritate restrânsă a neo-naziștilor germani înclină de partea Ucrainei, afirmă Nicholas Potter, jurnalist și cercetător al Fundației „Amadeu Antonio“ – o organizație germană ce se ocupă cu studiul scenei de extremă dreapta. Între aceștia și luptătorii ucraineni există, însă, deosebiri majore.  

„Aceste grupări, indivizi, mișcări nu sunt democrați convinși care cred în independența Ucrainei și sprijină guvernul președintelui evreu Zelenski“, subliniază Potter. „Ar fi greșit să credem că ei luptă pentru aceleași idealuri cum fac ceilalți ucraineni.“

Neo-naziștii germani, care susțin Ucraina, o fac mai ales prin prisma legăturilor pe care le au cu grupările extremiste din Ucraina, explică Johannes Kiess, expert al Institutului „Else-Frenkel-Brunswik“ al Universității Leipzig. „În lumea sporturilor de contact, a huliganilor și a neo-naziștilor legăturile se întind în toată Europa. (...) Nu este doar o chestiune germano-ucraineană.“ 

Naziștii pro-Ucraina 

Între extremiștii care se declară deschis de partea Ucrainei se numără „Der III. Weg“ (Al Treilea Drum) – un partid înființat în 2013 ce numără doar câteva sute de membri. 

Conform Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, în Republica Federală ar exista aproximativ 13.000 de neonaziști cu potențial violent. În octombrie 2021, partidul a instigat la o „vânătoare“ de imigranți la granița Germaniei cu Polonia. Poliția a pus rapid capăt acestui act extremist.  

Gruparea nu numai că a invitat membri ai batalionului paramilitar Azov, ci s-au și antrenat împreună. Pe pagina online a partidului se menționează că „respinge imperialismul rus care urmărește refacerea Uniunii Sovietice“ și caută cazare pentru naționaliștii ucraineni și familiile acestora. 

Potrivit jurnalistului Nicholas Potter, extremiștii de dreapta consideră Europa o alianță a națiunilor „albe“. Ca urmare, Ucraina – o națiune a oamenilor albi – are dreptul la autodeterminare. Frecvent, extrema dreaptă din Germania privește cu invidie la forța mișcării naționaliste din Ucraina și la grupările paramilitare din țara afectată în prezent de război. La toate acestea se adaugă vechile prejudecăți ale extremei drepte din Germania față de Rusia. 

Chiar dacă, oficial, Rusia nu mai este un stat comunist, interesant este ce rol joacă în context anticomunismul, adaugă Potter: „Este de-a dreptul bizar. Parca ar lua la propriu propaganda lui Putin. El spune că dorește denazificarea Ucrainei, iar ei (n.r. neo-naziștii din Germania) o iau ca pe un fel de amenințare de stânga, anti-fascistă“. 

Experții constată și cât de des se vorbește pe rețelele sociale ale extremei drepte despre opțiunea de a călători în Ucraina pentru a lua parte la lupte, posibil alături de brigăzile Azov.

Batalionul Azov a fost înființat în 2014 ca grupare paramilitară antrenată în luptele împotriva separatiștilor ruși din estul Ucrainei. În ciuda simpatiei evidente pentru ideologia nazistă și a acuzațiilor privind participarea la acte de tortură și crime de război, după anexarea peninsulei Crimeea, batalionul a fost acceptat să se alăture Gărzii Naționale în noiembrie 2014. În anii următori s-a format mișcarea politică Azov, dar care nu a putut înregistra niciun succes electoral.  

În orice caz, nu există nicio dovadă că neonaziștii germani ar fi intrat în batalionul Azov. La cererea platformei de știri Belltower.News a fundației Amadeu Antonio, în luna martie a acestui an, Ministerul Federal de Interne informa că doar 27 dintre toți neonaziștii monitorizați de către Oficiul Federal pentru Protecția Constituției și-ar fi manifestat intenția de a pleca să lupte în Ucraina. 

Se estimează că mai puțin de cinci membri ai extremei drepte s-ar fi deplasat până acum în zona de conflict și nu se știe dacă au participat la lupte sau căror grupări s-au alăturat. 

Alianța pro-Putin 

La rândul său și președintele Vladimir Putin are un mic sprijin din partea extremei drepte din Germania. Sub liderul de la Kremlin, bărbații sunt din nou bărbați, prețurile la energie sunt în scădere, islamizarea încetează, iar adepții stângii sunt închiși – scrie pe grupul de chat Telegram un membru al grupării extremiste „Freie Thüringer". 

Cea mai evidentă susținere pentru Putin vine din partea grupării neo-naziste „Freie Sachsen“. Înființată în 2021 organizația încurajează mișcarea care respinge măsurile de combatere a pandemiei și teoriile conspirației. Pentru „Freie Sachsen“, NATO este parte a unei conspirații globale care ar fi contribuit la declanșarea războiului. „Pentru acestă organizație este limpede că se consideră – ideologic vorbind – ca partener al lui Putin. Aș spune că același lucru este valabil pentru întreaga scenă a adepților teoriilor conspirației“, explică Johannes Kiess.   

Extrema dreaptă este în dilemă 

Partidele extremiste consacrate din Germania sunt într-o dilemă politică. Alternativa pentru Germania (AfD) are dificultăți în a adopta o poziție comună. Dacă liderii AfD, de exemplu președintele Tino Chrupalla, au condamnat invazia trupelor ruse, membrii influenți la nivel regional ai partidului s-au arătat indeciși. 

Björn Höcke, președintele AfD în Turingia, i-a descris pe ucraineni ca fiind „victime ale unei dispute geopolitice la nivel global între NATO (vest) și Rusia (est)“. „Ideologic ei sunt foarte apropiați de Putin. Își doresc un lider puternic, sunt împotriva democrației moderne și a egalității de gen“, afimă Johannes Kiess. „Dar este extrem de greu în condițiile în care opinia publică și majoritatea germanilor văd foarte limpede cine a pornit războiul și ce cumplit este acest conflict.“   

În mod tradițional, AfD îl sprijină pe Putin. Liderii partidului au – ca de altfel majoritatea partidelor de extremă dreapta din Europa – legături strânse cu Kremlinul și au fost susținute activ de către Moscova.

Felul în care Putin respinge organizațiile occidentale precum NATO sau Uniunea Europeană se potrivește perfect cu opiniile unei părți consistente a electoratului din estul Germaniei; un electorat sceptic față de apartenența la UE și care manifestă o oarecare empatie culturală față de Rusia.

Expertul Johannes Kiess presupune că AfD va folosi actuala criză mai ales în retorica sa antiguvernamentală: „Cred că, mai devreme sau mai târziu, AfD va încerca să bagatelizeze problema războiului imediat ce în Germania tema dezbaterii se va îndrepta către securitatea energetică și prețurile combustibililor.“