Președintele american Donald Trump a renunțat, marți seară (7 aprilie 2026)  la amenințările de a distruge Iranul și a acceptat o încetare a focului de două săptămâni, după ce a primit o propunere în zece puncte de la Teheran. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a fost de acord cu propunerea șefului Casei Albe iar ministrul de Externe de la Teheran a anunțat, la rândul lui, că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă.

Acordul de încetare a focului vine după ce Trump își intensificase retorica la adresa Iranului, avertizând marți că ”o întreagă civilizație va muri” dacă Teheranul nu redeschide această rută maritimă crucială.

Discuțiile dintre SUA și Iran ar urma să înceapă vineri, 10 aprilie, în Pakistan.

Un pas înapoi de pe marginea prăpastiei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat armistițiul convenit de Washington și Teheran, subliniind că acesta duce la o dezescaladare urgent necesară. Șefa Executivului comunitar a mulțumit Pakistanului pentru rolul de mediator și a insistat că, după această oprire temporară a luptelor, esențial este ca negocierile să continue cu scopul ajungerii la o soluție durabilă.

Un mesaj similar a venit și de la președintele Consiliului European, António Costa, care a cerut tuturor părților să respecte condițiile armistițiului. Potrivit lui, UE este pregătită să sprijine eforturile aflate în desfășurare și rămâne în contact strâns cu partenerii din regiune.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris înțelegerea drept un pas înapoi de pe marginea prăpastiei, după săptămâni de escaladare. În evaluarea sa, armistițiul creează o oportunitate necesară pentru reducerea amenințărilor, oprirea atacurilor cu rachete, reluarea navigației și redeschiderea spațiului pentru diplomație. Kallas a insistat în mod explicit că Strâmtoarea Ormuz trebuie redeschisă pentru trafic. În același timp, oficialul estonian a avertizat că ușa medierii trebuie să rămână deschisă, întrucât cauzele profunde ale războiului nu au fost rezolvate. Kallas are miercuri convorbiri în Arabia Saudită.

Incertitudine în privința Hezbollah

Israelul a fost, de asemenea, de acord cu înțelegerea privind o încetare a focului. Potrivit premierului Benjamin Netanyahu, aceasta nu ar urma să se aplice însă luptei împotriva Hezbollahului pro-iranian din Liban.

Conform unor informații libaneze, armata israeliană și-a continuat atacurile asupra sudului Libanului astăzi, în zori.

"Luptele din Liban continuă, iar armistițiul nu include Libanul", a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, într-o declarație, reiterând în același timp ordinele de evacuare care afectează zone întinse din sudul Libanului.

În schimb, Hezbollah a oprit focul asupra nordului Israelului și asupra trupelor israeliene din Liban miercuri, ca urmare a armistiţiului de două săptămâni între SUA și Iran. Un reprezentant din cadrul grupării aliniate Iranului a declarat totuşi că și Israelul trebuie să respecte armistițiul, altfel acesta nu va ţine.

Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat că i-a invitat pentru vineri, la Islamabad, pe reprezentanții SUA și Iranului, pentru noi negocieri. Scopul ar fi discutarea unui acord definitiv de soluționare a conflictului. Nu a fost clar dacă discuțiile vor fi purtate direct sau indirect. Baza ar urma să fie documentul în zece puncte prezentat de Teheran, despre al cărui conținut exact nu există deocamdată informații certe.

Sharif, intermediar-cheie în negocierile de armistițiu dintre SUA și Iran, afirmase că armistițiul va include Libanul.

Incertitudinile mediului de afaceri german

Una dintre cele mai presante consecințe ale conflictului rămâne situația navigației maritime în Golf. Asociația Armatorilor Germani, VDR, a calificat încetarea focului drept un semnal important pentru marinarii blocați în zonă, dar a atras atenția că situația rămâne tensionată atât timp cât nu există detalii clare și garanții de securitate.

Potrivit VDR, de la izbucnirea războiului, la sfârșitul lunii februarie, peste 2.000 de nave comerciale cu aproximativ 20.000 de marinari la bord au rămas blocate în Golful Persic. Între acestea se află și cel puțin 50 de nave aparținând unor companii germane.

Secretarul general al Organizației Maritime Internaționale, Arsenio Dominguez, a salutat la rândul său armistițiul, invocând interesele legate de sănătatea și bunăstarea marinarilor, dar și funcționarea industriei maritime globale. El a precizat că lucrează împreună cu părțile responsabile pentru a fi creat un mecanism adecvat care să garanteze trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz.

Or, acordul dintre Iran și SUA prevede tocmai redeschiderea acestei căi maritime esențiale, care leagă Golful de rutele internaționale de transport. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a transmis că traficul naval prin această strâmtoare vitală pentru comerțul cu petrol va fi din nou posibil.

Absența garanțiilor menține blocajele

Totuși, prudența domină în continuare industria de transport maritim. Potrivit VDR, armatorii germani evaluează permanent dacă traversarea Strâmtorii Ormuz este realmente posibilă. În lipsa unor garanții solide de securitate și în condițiile în care situația rămâne neclară, orice eventuală trecere va fi cântărită foarte atent.

Tui Cruises, companie de croaziere din Hamburg, menține doar un echipaj minim pe cele două nave ale sale blocate în Golf și analizează posibilitatea scoaterii lor din regiune.

Oldendorff Carriers, companie de transport vrac din Lübeck, a anunțat că examinează opțiuni în conformitate cu regulile internaționale, dar nu poate oferi detalii, pentru a nu pune în pericol echipajele. MSC Cruises, care are de asemenea o navă blocată în Golf, nu a dorit să comenteze.

Reacții politice la Berlin. Solicitări de închidere a bazei Rammstein

În Germania, conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat și reacții politice interne. După amenințările americane la adresa Iranului și după medierea de ultim moment care a dus la armistițiu, partidul Die Linke (stânga radicală) îi cere cancelarului Friedrich Merz să se delimiteze ferm de politica președintelui american Donald Trump.

Copreședinta formațiunii, Ines Schwerdtner, a afirmat că acțiunile lui Trump trebuie să aibă consecințe și a cerut închiderea bazei aeriene americane de la Ramstein.

Ea i-a solicitat cancelarului să clarifice rapid ce fel de relație dorește Germania să aibă cu Statele Unite și a criticat tăcerea lui Merz și a altor lideri europeni în fața amenințărilor formulate de Trump, care a vorbit despre distrugerea civilizației iraniene.

Efecte și pe bursă

În plan economic, efectele înțelegerii SUA-Iran au fost imediate și ample. În pofida conflictului din Orientul Mijlociu, o majoritate clară a exportatorilor germani continuă să mizeze pe creștere.

Potrivit unui sondaj realizat de asigurătorul de credite Allianz Trade, 85 la sută dintre companiile intervievate în Germania se așteaptă la creșterea veniturilor din export în acest an. La nivel global, acest procent este de 75 la sută.

În același timp însă, companiile germane sunt mai îngrijorate decât altele în privința afacerilor cu Statele Unite, 49 la sută dintre ele anticipând și în acest an efecte negative suplimentare ale politicii tarifare americane.

Cel mai vizibil efect al armistițiului s-a văzut însă pe piețele energiei și pe burse.

Prețul gazului natural european a scăzut puternic după anunțul privind oprirea focului. Contractele futures de referință au pierdut miercuri până la 20 la sută, cea mai mare scădere zilnică din ultimii peste doi ani. La bursa din Amsterdam, contractul TTF pentru livrarea într-o lună a coborât cu 17 la sută, la 44,13 euro pe megawatt-oră. În săptămânile anterioare, de la începutul atacurilor SUA și Israelului împotriva Iranului, prețul urcase până la 74 de euro.

O ieftinire semnificativă se observă și la petrol, după ce închiderea aproape completă a Strâmtorii Orrmuz, rută prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat transportate la nivel mondial, dusese la scumpiri puternice.

În Germania, prețul mediu zilnic pentru benzina Super E10 a scăzut marți pentru prima dată după unsprezece zile consecutive de creștere, potrivit datelor ADAC. La 2,188 euro pe litru, carburantul era cu 0,4 cenți mai ieftin decât în ziua precedentă și rămânea astfel sub recordul absolut din martie 2022, de care se apropiase la doar 1,1 cenți.

Motorina s-a scumpit însă în continuare. Cu o creștere de 0,4 cenți, până la 2,447 euro pe litru, marți a fost a șaptea zi record consecutivă pentru diesel. Totuși, în contextul ieftinirii petrolului după calmarea situației din Orientul Mijlociu, este posibil ca această tendință să se oprească în curând.

Rămâne incert cât de repede se va vedea ieftinirea petrolului la pompă.

Speranțe și avertismente din partea experților

Economistul-șef Thomas Gitzel, de la VP Bank, afirmă că armistițiul evită pentru moment o nouă escaladare, iar scăderea accentuată a prețurilor la petrol ar putea alimenta speranța că accelerarea inflației va fi doar un episod scurt. Într-un scenariu de relaxare durabilă a prețurilor la energie, băncile centrale ar putea renunța la majorările de dobândă de care investitorii se temeau.

Gitzel mai apreciază că, în cazul unei înțelegeri între SUA și Iran, efectele reale ale războiului asupra economiei ar putea rămâne limitate. Deși prețurile mari la energie au apăsat asupra economiei mondiale în prima jumătate a anului, o calmare a situației ar putea permite economiei globale să revină în a doua parte a anului pe traiectoria inițială. Totuși, a avertizat el, rămâne de văzut cum vor evolua negocierile dintre părțile aflate în conflict.

Există însă și voci prudente, care spun că, în afară de tancurile încărcate cu LNG, blocate în Golf și care ar putea continua să aibă dificultăți să plece dacă strâmtoarea nu este cu adevărat redeschisă, esențială este repunerea în funcțiune a hubului qatarez Ras Laffan, cel mai mare centru LNG din lume, avariat în ultimele săptămâni de atacuri.

Piața va urmări acum cu atenție ce nave vor încerca efectiv traversarea Strâmtorii Ormuz și cum se vor descurca. La începutul acestei săptămâni, două tancuri qatareze cu LNG și-au întrerupt tentativele de traversare după ce nu au primit autorizație din partea oficialilor iranieni.

Expert militar german: ”Nu este o victorie clară pentru SUA și Israel”

Din perspectivă militară și strategică, expertul Carlo Masala, de la Universitatea Bundeswehr din München, nu vede în înțelegerea actuală o victorie clară pentru SUA și Israel.

El apreciază că rezultatul arată mai degrabă ca o înfrângere strategică a Statelor Unite. Masala a invocat planul în zece puncte prezentat de Iran pentru încheierea războiului, pe care Trump l-ar fi descris drept o bază foarte bună pentru negocieri.

Potrivit analistului, în acest document există foarte puține concesii iraniene față de cererile formulate inițial de Washington.

Expertul militar a subliniat că, deocamdată, este cunoscută doar varianta oficială iraniană, iar aceasta este încă foarte departe de ceea ce și-ar fi dorit Statele Unite. În planul iranian se regăsește în continuare ideea că pentru traversarea Strâmtorii Ormuz ar urma să fie plătite taxe, împărțite în mod egal între Iran și Oman.

În plus, ar exista și o versiune în limba farsi în care se cere ca SUA să permită Iranului îmbogățirea uraniului, element care nu apare în versiunea în limba engleză. Concluzia lui Masala este că urmează două săptămâni de negocieri dure, iar rezultatul de acum nu poate fi prezentat drept o victorie completă a Washingtonului.