Mesajul pare să fie clar. Rachetele și dronele lansate asupra bazelor americane din Irak și Siria în ultima săptămână scot la iveală nemulțumirea milițiilor irakiene și a rebelilor Houthi din Yemen față de sprijinul aparent necondiționat al SUA pentru Israel.

De la atacurile teroriste asupra Israelului comise de militanții islamiști Hamas la 7 octombrie, armata israeliană a bombardat Fâșia Gaza, dens populată, și a împiedicat intrarea în zonă a majorității alimentelor, apei, combustibilului și a proviziilor medicale. O blocadă impusă de Israel din 2007 a restricționat importurile în regiune și a împiedicat majoritatea oamenilor să părăsească zona.

Potrivit guvernului israelian, peste 1.400 de israelieni au murit în atacurile Hamas. Iar în Gaza peste 5.000 de persoane au fost ucise de bombardamentele israeliene de represalii, spun autoritățile sanitare conduse de Hamas. Cifrele exacte nu pot fi verificate în mod independent, dar e limpede că numărul morților din Gaza continuă să crească, pe măsură ce bombardamentele și blocada israeliană continuă. În atare situație, starea de spirit în rândul membrilor grupurilor armate din Irak și Yemen, care se consideră aliați ai Hamas, este tensionată.

"O intervenție israeliană mai amplă în Gaza riscă să ducă la escaladare din partea aliaților Hamas în așa-numita Axă a Rezistenței, o alianță regională condusă de Iran. Ea include, între altele, Hezbollah din Liban, diverse facțiuni paramilitare irakiene și mișcarea Houthi din Yemen, scriu analiștii grupului de reflecție american The Century Foundation, într-un comentariu din 16 octombrie.

Ce grupări sunt implicate?

Hamas, care a lansat atacurile brutale asupra Israelului și care conduce Gaza, este clasificată drept organizație teroristă de către Uniunea Europeană și de țări precum SUA, Germania și Regatul Unit. Hezbollah este un grup de miliție mai mare, dar și un partid politic cu sediul în Liban. Aripa armată a Hezbollah este clasificată drept organizație teroristă de unele țări.

În Irak, milițiile în cauză au fost create după 2014, când localnicii s-au oferit voluntari pentru a lupta împotriva grupului extremist "Statul Islamic" din această țară. Din acest motiv, ele sunt cunoscute în general sub denumirea de Forțele de Mobilizare Populară sau PMF (Popular Mobilization Forces). Ideologiile milițiilor variază iar unele dintre ele au acum aripi politice reprezentate în Parlamentul irakian. Unele dintre ele sunt mai militante iar multe se bucură de susținerea financiară și tactică a Iranului.

Mișcarea rebelă Houthi duce un război civil cu guvernul oficial din Yemen din 2014, în parte ca reacție la creșterea influenței saudite. Houthi sunt la rândul lor sprijiniți de Iran. Membri de rang înalt ai celor două mari grupări de miliție din Irak și-au exprimat opoziția față de ceea ce se întâmplă în Gaza.

"Dacă America intră direct în această bătălie, îi vom considera pe toți americanii ținte legitime", a declarat Hadi Al-Amiri, liderul Organizației Badr, într-o declarație de presă emisă la două zile după atacul Hamas.

"Americanii sunt parteneri esențiali în uciderea populației din Gaza și trebuie să suporte consecințele", a anunțat Jaafar al Hussein, purtătorul de cuvânt al Kataib Hezbollah, pe platforma Telegram la 18 octombrie.Liderul grupării Houthi din Yemen a făcut o declarație similară.

Atacul de la spitalul din Gaza provoacă indignare în lumea arabă

Dacă înainte de izbucnirea actualului conflict ostilitățile dintre SUA și milițiile irakiene dădeau semne de acalmie, după incidentul din 17 octombrie de la spitalul din Gaza, atacurile au reînceput. De altfel, milițiile irakiene au transmis adesea că vor ca SUA să plece din Irak și au lansat rachete asupra bazelor americane.

Ele au revendicat responsabilitatea pentru aproximativ 11 atacuri cu drone sau rachete asupra bazelor americane din Irak și Siria. Un militar american a murit în urma unui atac de cord suferit în timpul unuia dintre aceste atacuri iar alții au fost ușor răniți, dar au putut să se întoarcă ulterior la post.

Tot în Irak, presa locală a relatat despre mișcări militare pe Muntele Sinjar, un punct înalt de unde au fost lansate rachete împotriva Israelului în 1991 de către fostul dictator al țării, Saddam Hussein. De asemenea, membri de rang înalt ai miliției au fost văzuți în Liban și Siria, țări mai apropiate geografic de Israel decât Irak și Yemen.

În weekend, un distrugător al marinei americane, USS Carney, a reușit să intercepteze trei rachete și mai multe drone în Marea Roșie. Acestea au fost lansate de grupul Houthi din Yemen, deși armata americană a declarat că ținta nu era clară.

Experții consideră că șansele ca Iranul să intre el însuși în război rămân mici. Dar interpușii Iranului - cum ar fi Hamas, Hezbollah și milițiile din Irak și Yemen - ar putea acționa fără a declanșa o criză internațională imediată.

Cercetătorii de la The Washington Institute for Near East Policy afirmă că, la 20 octombrie, mai multe miliții din Irak au creat o nouă organizație umbrelă numită "Rezistența Islamică din Irak".

"Având în vedere criza din Gaza în desfășurare și potențialul de extindere regională a războiului, milițiile susținute de Iran vor să arate unitate prin concentrarea acțiunilor lor sub un singur paravan, în esență prezentându-se la datorie", scriu cercetătorii într-un raport.

Cât de amenințătoare sunt atacurile asupra bazelor americane?

Deocamdată nu se poate spune în ce măsură creșterea numărului de atacuri asupra bazelor americane din Irak și Siria reprezintă mai mult decât un simplă umflare a mușchilor. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kirby, a declarat recent reporterilor că Washingtonul știe că Iranul se află în spatele atacurilor comise de către interpuși (proxy) ai republicii islamice.

"Știm că Iranul monitorizează îndeaproape aceste evenimente și, în unele cazuri, facilitează în mod activ atacurile și îi stimulează pe alții care ar putea dori să exploateze conflictul pentru binele lor sau al Iranului", a declarat Kirby. Iranul a negat că s-ar afla în spatele atacurilor, afirmând că milițiile acționează în mod autonom.

Deocamdată, atacurile cu drone și liderii paramilitari care participă în mod vizibil la întâlniri în Liban pot fi considerate în mare parte acțiuni de manifestare a poziției lor, a declarat Hamzeh Hadad, cercetător în cadrul programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord al Consiliului European pentru Relații Externe.

"Este important să înțelegem că irakienii - iar acest lucru este valabil pentru tot spectrul de lideri politici, religioși, civili - sunt pro-palestinieni", a declarat el pentru DW.

"Această atitudine nu este nouă. Ea a existat atât în timpul, cât și după domnia lui Saddam Hussein. Irakienii împărtășesc același sentiment cu mulți iranieni, dar acest lucru nu se întâmplă din cauza Iranului. Irakienii au propriile lor motive”.  

”Este timpul pentru o judecată politică sănătoasă și reținută”

De altfel, nici atacurile cu drone și sentimentul antiamerican nu sunt noi, a adăugat Hadad. "În momentul de față, ele trimit doar un mesaj, dar într-adevăr ar putea exista consecințe mai grave dacă încep să apară victime".

Nu există nicio dovadă că milițiile irakiene sau Houthi ar fi fost implicate în vreun fel în atacul Hamas asupra Israelului, scriu analiștii Century Foundation în comentariul lor.

Dar, adăugă ei, "dacă Israelul intră în forță în Gaza, așa cum au promis oficialii israelieni, este puțin probabil ca prezența militară americană să împiedice facțiunile "Axei Rezistenței" conduse de Iran să atace. Statele Unite vor fi atunci în situația de a interveni în sprijinul Israelului. Acest lucru va declanșa, la rândul său, atacuri asupra țintelor americane din Orientul Mijlociu”.

În cel mai pesimist scenariu, milițiile irakiene ar putea ataca bazele americane din Irak și Siria, în timp ce Houthi le-ar putea viza pe cele din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au declarat analiștii. Houthi ar putea chiar să atace direct aceste două țări, adesea considerate aliați ai SUA.

"În timp ce americanii sprijină Israelul în vânarea Hamas, ei trebuie să facă acest lucru fără a favoriza atrocitățile împotriva civililor palestinieni și fără a declanșa un război mai amplu, dezastruos pentru Statele Unite și pentru Orientul Mijlociu”.