Die Presse din Austria bunăoară consemnează incapacitatea miniştrilor de interne europeni de a se înţelege cu privire la aderarea Bucureştiului şi Sofiei, astfel încât liderii europeni vor trebui să aplaneze ei înşişi cearta iscată de respingerea propunerii de compromis avansată de polonezi.

Această propunere, acceptată de francezi şi de germani, viza eliminarea în etape a controalelor la frontiere pentru români şi pentru bulgari.  Cotidianul austriac semnalează tristeţea generată ministrului polonez de interne, de ceea ce Jerzy Miller a calificat drept lipsa de solidaritate manifestată de europeni în această chestiune.

Ziarul reproduce însă şi verdictul Comisiei Europene vizând progresul insuficient realizat de România şi Bulgaria în domeniul creării unei justiţii şi a unei administraţii funcţionale, precum şi poziţia Olandei, care consideră efectuarea unor progrese reale în aceste domenii ca nenegociabile. În fine, ziarul scoate în evidenţă şi poziţia echivocă a Austriei, în această chestiune.

Guvernul de la Viena s-a declarat de acord cu aderarea în etape a celor două ţări, dar, dată fiind atitudinea foarte critică a opiniei publice austriece, n-ar dori să pară că sprijină cu voce prea tare integrarea în Schengen a României şi Bulgariei.

Şi presa elveţiană se ocupă de acest subiect. Iar Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează îngrijorarea care ar fi fost provocată Olandei şi Finlandei de eventualitatea ca, în absenţa controalelor la frontiere, în spaţiul Schengen să pătrundă, „bande de răufăcători din estul Europei”.

Dar comentariul dedicat de ziarul din Frankfurt acestui subiect e edificator. În ziar citim:”Nu e întâmplător că tocmai Olanda şi Finlanda au blocat preluarea în spaţiul Schengen a României şi Bulgariei. Ambele guverne sunt nevoite să ţină cont, dacă vor să supravieţuiască, de partide populiste de dreapta euro-sceptice”.

Ziarul din Frankfurt se grăbeşte totuşi să precizeze că această constatare nu epuizează defel subiectul şi afirmă că nici argumentul potrivit căruia cele două ţări au îndeplinit condiţiile tehnice necesare aderării nu e suficient.

În context, cotidianul trimite de asemenea la ultimul raport al Comisiei Europene, care a constatat perpetuarea de lacune, la Sofia şi la Bucureşti, în domeniul combaterii „unei corupţii sistematice şi a crimei organizate”.

Încât cotidianul din Frankfurt crede că menţinerea presiunii externe ar putea ajuta la efectuarea reformelor necesare.  

În fine, subiectul apare şi în cotidianul münchenez Süddeutsche Zeitung, care notează că „războiul lalelelor continuă”. 

În rest comentatorii se străduiesc cu mai mult sau mai puţină sagacitate să desluşească mesajul transmis, joi, compatrioţilor săi de Papă, în discursul din Bundestag.

Die Welt reduce esenţa mesajului papal la necesitatea includerii mai consistente a valorilor morale în viaţa politică. Dar ziarul conservator berlinez admite că discursul Suveranului Pontif a constituit o hrană spirituală greu de digerat.

Die Welt elogiază în alocuţiunea antimaterialistă a Papei că Benedict al XVI-lea n-a căzut pradă ispitei de a atribui "statului de drept obligaţia unui temei creştin-catolic".

Şi  ziarul de stânga Frankfurter Rundschau elogiază discursul Papei, şi mai cu seamă accentuarea ideii că "civilizaţia europeană se bazează pe credinţa evreiască, pe filosofia greacă şi pe dreptul roman şi, deci, pe o performanţă integratoare. 
 

Autor: Petre M: Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu