Statele Unite au anunțat că vor riposta, au așteptat câteva zile dar vineri seara (2 februarie 2024) armata americană a lovit din aer, timp de 30 de minute, peste 85 de ținte aflate în șapte locații din Irak și Siria. Raidurile survin după ce, duminica trecută, trei soldați americani au fost uciși și mulți alții au fost răniți într-o lovitură cu drone în Iordania. Statele Unite au dat vina pe gherila irakiană șiită Brigăzile Hezbollah ("Kata'ib Hezbollah"), o grupare paramilitară care operează în și în afara Irakului.

Obiectivele vizate de represaliile americane de noaptea trecută au fost centre de comandă, rezidențe ale serviciilor de informații și depozite de arme ale Gărzii Revoluționare Iraniene și ale milițiilor afiliate acestora. Comandamentul de operațiuni din Irak a raportat 16 decese și 25 de răniți.

La comanda Teheranului

Guvernul irakian a avertizat că riposta americană ar putea atrage posibile ”consecințe dezastruoase” pentru regiune. Deși este conștient că țintele au fost elemente de influență iraniană, Bagdadul a numit atacurile aeriene ale SUA, prin vocea consilierului militar al premierului al-Sudani, drept o ”încălcare a suveranității irakiene”.

Atacurile aeriene reprezintă o nouă escaladare în Orientul Mijlociu – chiar dacă americanii s-au abținut să atace ținte din Iran. Președintele american Joe Biden avertizează, însă, că raidurile acestea ar fi doar începutul.

Nu este clar în ce măsură miliții precum Brigăzile Hezbollah execută ordinele operaționale ale Teheranului sau decid independent asupra acțiunilor militare. Nu încape însă îndoială că sunt susținute de Iran și că au în vizor Statele Unite. Potrivit Pentagonului, diversele grupări afiliate regimului islamic iranian au efectuat în ultimele patru luni peste 150 de atacuri asupra bazelor americane din Irak și Siria.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat deja cu privire la o extindere a războiului din Gaza în întreaga regiune. În același timp, conflictul din Gaza și sentimentul anti-occidental crescut în diferite țări ale regiunii duc la revizuirea parteneriatelor de securitate dintre statele arabe și SUA.

Interese concurente în Siria

Atacul de duminica trecută a avut loc în apropierea bazei Al-Tanf din Siria, nu departe de granițele cu Irak și Iordania. ”Din 2016, Al-Tanf a servit drept bază pentru operațiunile de combatere a Statului Islamic, precum și pentru antrenarea grupurilor de opoziție siriene care luptă împotriva grupării jihadiste”, se arată într-un raport al renumitului think tank International Crisis Group.

Aproximativ 900 de soldați americani se află în prezent în Siria. Fac oficial parte din coaliția internațională care luptă împotriva grupării teroriste Statul Islamic (ISIS). În 2014, organizația jihadistă a preluat controlul asupra unor mari părți din Irak și Siria. În 2019 a fost în mare măsură învinsă dar, în vreme ce aproape că nu mai există operațiuni împotriva ISIS, alte provocări fac situația în regiune explozivă. Astfel, zona de frontieră din nordul Siriei este un puzzle de interese naționale și internaționale concurente. Sunt implicate, printre altele, Turcia, Rusia, Iran, SUA, diverși actori sirieni și populația kurdă.

Acesta este motivul pentru care trupele americane continuă să rămână acolo. Baza Al-Tanf este, de asemenea, folosită pentru a ”perturba activitățile împuterniciților iranieni în Siria”, au explicat recent analiști de la Institutul pentru Politica Orientului Apropiat din Washington. ”Servește și ca mijloc de presiune în negocierile îndelungate despre viitorul Siriei”.

În plus, soldații americani susțin și așa-numitele ”organizații partenere” din regiune, inclusiv Forțele Democratice Siriene. Acest grup kurd controlează mari părți din nord-estul Siriei.

Echilibru dificil în Iordania

Atacul cu drone de duminica trecută a lovit așa-numitul Turn 22, o bază logistică din Iordania, la aproximativ 20 de kilometri de baza al-Tanf. Acolo sunt staționați aproximativ 350 de soldați americani, a căror sarcină oficială este lupta împotriva ISIS.

Guvernul de la Amman încearcă în prezent să distragă cât mai mult atenția publică de la prezența în Iordania a trupelor americane. Familia regală hașemită a criticat recent modul în care Israelul poartă ofensiva militară în Fâșia Gaza. Iar mulți cetățeni iordanieni sunt oricum foarte critici față de politicile Israelului. Guvernul și regele Abdullah al II-lea încearcă să împace acest fapt cu interesul pentru o cooperare pe termen lung cu Israelul și SUA.

În prezent, în Iordania sunt staționați aproximativ 3000 de soldați americani, la invitația guvernului local. Armata Statelor Unite a contribuit semnificativ financiar și logistic la securizarea frontierei Iordaniei. În schimb, a primit dreptul de a folosi în mod regulat baze aeriene iordaniene. Ammanul neagă că pe aici sunt transportate în Israel arme americane.

Plecare iminentă din Irak?

În timpul și după invazia de către SUA a Irakului, care a răsturnat regimul lui Saddam Hussein, numărul de militari americani staționați acolo a atins un vârf de aproximativ 150.000. Această prezență s-a redus substanțial în timp, ajungând la doar circa 2500 de soldați, parte a coaliției de combatere a grupării teroriste Stat Islamic.

Misiunea anti-ISIS nu mai este în centrul dezbaterii americane, a declarat Sajad Jiyad de la think tank-ul Century Foundation, într-un interviu pentru DW. ”Irakienii au, probabil, acum suficiente capacități proprii pentru a împiedica o nouă revoltă majoră ISIS”.

Prezența americană continuă să aducă, însă, avantaje Bagdadului, consideră Jiyad. Trupele americane au contribuit la misiunile de instruire, de recunoaștere și sprijin aerian, la fel cum importante sunt informațiile oferite de Statele Unite. În mod evident, SUA sunt percepute în Irak ca o contrapondere a influenței șiite iraniene în creștere în țară.

Tocmai din acest motiv au loc de ani de zile atacuri asupra trupelor americane din Irak. Intensitatea acestora a crescut semnificativ de la declanșarea războiului din Gaza. Din ianuarie 2021, americanii au suferit în jur de 60 de lovituri asupra trupelor lor din Irak. De la mijlocul lui octombrie 2023, numărul acestora a crescut la aproape 160. Forțe susținute de la Teheran, cum sunt Brigăzile Hezbollah, se opun categoric prezenței americane și le atacă în mod repetat bazele.

În prezent, în Irak au loc discuții pentru a stabili dacă soldaților americani rămași ar trebui să li se ceară să părăsească țara definitiv. Guvernul însuși pune la îndoială public prezența acestora și chiar a înființat o comisie care să analizeze oportunitatea plecării lor. Cel mai probabil, însă, nu se va întreprinde nimic în acest sens.

Parteneri mici, baze mari

De departe, cele mai mari baze militare americane se află în statele mai mici din Golf. În total, trei aliați importanți non-NATO ai Statelor Unite - Qatar, Kuweit și Bahrain - găzduiesc împreună peste 30.000 de militari americani.

Parteneriatul militar dezvoltat după sfârșitul anilor 1980 a făcut ca în Kuweit să se afle în prezent cea de-a patra cea mai mare prezență a trupelor americane din lume. Țară mică, din perspectiva suprafeței, Kuweitul are o importanță strategică datorită așezării sale geografice în colțul de nord-est al Peninsulei Arabe și pe coridorul aerian dintre Europa și Asia, analizează Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington într-un raport publicat în 2022.

Kuweitul însuși rămâne adesea neutru în disputele regionale și se bazează pe prezența SUA pentru propria apărare. Spre deosebire de mulți alți aliați regionali ai Washingtonului, kuweitienii nici nu le percep taxe americanilor pentru utilizarea bazelor locale.

Aproximativ 10.000 de americani sunt prezenți la baza aeriană Al-Udeid din Qatar. Aceasta a servit drept cartier general pentru operațiunile SUA în Afganistan și apoi pentru retragerea de acolo, începând cu 2021. Qatarul și Statele Unite au avut legături militare de la începutul anilor 1990. La începutul lunii ianuarie 2024, cele două țări și-au reînnoit acordul asupra bazei aeriene pentru încă zece ani. Observatorii suspectează că înțelegerea a fost anunțată destul de precaut din cauza tensiunilor acumulate în regiune în jurul conflictului din Gaza.

Cea mai mare bază navală americană din Orientul Mijlociu se află în Bahrain. Aici este staționată a cincea flotă americană, cu peste 9.000 de militari. Bahrain a fost prima țară din Orientul Mijlociu care a găzduit o bază militară importantă a Statelor Unite. ”Din punct de vedere strategic, Bahrain este epicentrul prezenței navale internaționale, util pentru securizarea celor mai importante zone critice din lume”, susțin analiștii Consiliului Atlantic, într-o analiză de la sfârșitul anului 2023. La acel moment, Bahrain tocmai semna un nou acord de cooperare strategică cu SUA.