Intrarea surprinzătoare și șocantă a lui Călin Georgescu în finala prezidențială a reprezentat cea mai puternică lovitură dată sistemului politic din România după 1990.

„Alegerile prezidențiale de anul acesta sunt, în realitate și în ultimă instanță, un referendum cu privire la Revoluția din 1989”, a remarcat analistul politic Sorin Cucerai.

E greu de îndepărtat senzația că ne aflăm în fața unui examen major, mai degrabă o restanță la democrație de care depinde viitorul nostru și apasă pe umerii întregii societăți.

„Ceaușescu își vrea țara înapoi. E, pentru mine, cel mai insuportabil aspect al României de azi. Și nu, problema nu e PSD sau PNL sau mai știu eu cine altcineva din politica veche. În fond, PSD s-a născut (cu numele de FSN) ca partid anticeaușist. Problema e valul de conspiraționism revizionist care mătură societatea de câțiva ani și care pare în continuă creștere”, a mai scris Sorin Cucerai.

Dar valul de conspiraționism n-a apărut din nimic, e efectul a ani de informații false răspândite pe rețelele sociale și de inacțiune vinovată a celor care au guvernat.

Liderii politici s-au folosit de bombardamentul minciunilor pentru a-și crește popularitatea, văzând în rețelele sociale un vehicul util și ieftin pentru a ajunge la putere și a o păstra.

Strategie de campanie, manipularea rețelelor sociale

Anul trecut, în campania electorală din România s-a întâmplat ceva șocant. Pentru prima dată ierarhia politică în alegeri a fost decisă prin manipularea platformei sociale TikTok, încălcându-se grav legislația electorală.

Printr-o investiție de peste 50 de milioane de euro, conform unui raport al unei organizații a oamenilor de afaceri din România, s-a creat o structură supra statală care și-a impus propriul candidat folosind postări, campanii și rețele de influenceri de pe TikTok.

Intrarea lui Călin Georgescu în finala prezidențială nu a reprezentat un șoc numai pentru sistemul politic din țară, ci a provocat mari îngrijorări la nivelul întregii Uniuni Europene.

Dintr-o dată a fost clar pentru toată lumea că regulile democratice nu mai au nicio valoare și că o entitate din afară sau o grupare ascunsă din interior își poate impune candidatul și propriile reguli doar cu ajutorul manipulării rețelelor sociale.

De atunci s-au luat mai multe decizii atât la nivel european, cât și la cel instituțional din România, dar pericolul nu a fost îndepărtat.

Mai mult, rețeta succesului celor din spatele lui Călin Georgescu a fost preluată și de alți strategi de campanie, iar bătălia de pe TikTok a rămas decisivă, dar și extrem de coruptă.

Rețeaua conturilor false

Un raport al organizației neguvernamentale Expert Forum arată că fenomenul de promovare politică de tip „Georgescu” a proliferat în loc să fie eliminat.

„Campaniile electorale online din România au intrat într-o nouă eră, dominată de o industrie a promovării politice prin rețele inautentice”, se arată în raportul dat publicitățiiîn această săptămână. 

„Deși TikTok interzice publicitatea politică oficială, în practică asistăm la o explozie de conținut mascat, coordonat și favorabil unor candidați, creat cu scopul de a simula susținerea populară și de a influența percepția publică. Această practică nu doar că dezechilibrează competiția electorală, ci pune sub semnul întrebării integritatea procesului democratic”, se mai arată în documentul citat.

Puteţi citi articolul integral AICI.