Ca diplomat cu mulți ani de carieră, Wolfgang Ischinger este pe cât de politicos, pe atât de controlat. Totuși este suficient să-l privești pentru a înțelege că preferă mai degrabă să vorbească despre detaliile viitoarei Conferințe de Securitate de la München, ultima sub președinția sa, în cadrul acestui briefing de presă virtual. Însă jurnaliștii insistă și îi solicită lui Ischinger aprecierile cu privire la actuala criză din Ucraina.   

Expertul subliniază că "trebuie să creștem gradul de înțelegere a publicului cu privire la faptul că descurajarea înseamnă prevenirea războiului" și se declară mulțumit de faptul că Europa joacă din nou un rol important în discursul diplomatic intens, după ce "inițial părea că este un observator pe margine, în timp ce alții vorbeau despre criză și despre posibilitatea de a o rezolva".

"Evoluții multiple ale crizei"

Însă Ischinger și echipa sa nu sunt preocupați doar de actuala criză din Ucraina. Privind retrospectiv la cei 14 ani în care a condus Conferința de Securitate, diplomatul spune: ”Nu-mi amintesc să fi avut vreodată crize cu evoluții atât de multiple". Ischinger a trecut în revistă câteva dintre dosarele nesoluționate ale politicii mondiale: problema Iranului, modalitatea de raportare la China, viitoarea ordine de securitate euroatlantică, abordarea relațiilor cu SUA ca partener.

Abundența crizelor care trebuie rezolvate simultan constituie tema raportului de securitate de la München, document ce este întotdeauna publicat cu câteva zile înainte de reuniunea de la Bayrischer Hof din München și care pregătește terenul de discuții, agenda importantului eveniment. În acest an, raportul se intitulează "Turning the Tide, Unlearning Helplessness” - Schimbarea cursului evenimentelor, ieșirea din neputință.

Sentimentul de "neputință colectivă"

Raportul diagnostichează un sentiment de "neputință colectivă". La fel ca și indivizii, societăți întregi ar putea fi afectate de impresia că sunt incapabile să facă față provocărilor cu care se confruntă.

"Este evident că anul 2021 nu a fost marcat de optimism geopolitic. Aproape în fiecare lună, o nouă criză a intrat în centrul atenției, contribuind la sentimentul că valul crescând de probleme amenință să ne copleșească", se arată în raport.

Această stare de spirit, scriu autorii documentului, afectează în mod deosebit democrațiile liberale. În ea rezidă pericolul ca lumea "să nu își asume provocările cu care se confruntă planeta, chiar dacă are la dispoziție resursele, strategiile și instrumentele pentru a le face față". 

Ulrike Franke citește raportul în cheia unui apel adresat Vestului, de a trata cu mai multă atenție problemele lumii. Expertul în securitate de la grupul de reflecție european European Council on Foreign Relations, ECFR, explică, într-un interviu acordat DW, că această constatare a "neputinței" vine în continuarea raportului de securitate din 2020, care a avut ca temă "Westlessness".

În urmă cu doi ani, acest termen adesea citat a fost folosit pentru a descrie un sentiment larg răspândit de neliniște în fața unei incertitudini crescânde cu privire la viitorul și destinul Vestului.

Captarea stării de spirit actuale și prezentarea ei într-un mod concis este o abilitate pe care Franke o apreciază în mod special la rapoartele de securitate de la München. Lucrarea actuală se bazează pe sondaje efectuate pe un eșantion de 12.000 de persoane din întreaga lume cu privire la percepția lor asupra riscului. 

Rezultatele sunt interesante. În Germania, schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme asociate cu acestea se află în fruntea listei de amenințări. În SUA, oamenii sunt preocupați în principal de posibilele atacuri cibernetice. În China, oamenii consideră că amenințările din partea SUA reprezintă cel mai mare risc. În Rusia, oamenii privesc spre interior și se tem în primul rând de creșterea inegalității sociale. Iar India este singura țară în care utilizarea armelor nucleare de către un adversar reprezintă cea mai mare îngrijorare.

Expertul în securitate Franke se descrie drept un "mare fan" al sondajelor, statisticilor și graficelor din raportul de securitate, despre care spune că are o influență asupra dezbaterii privind politica de securitate în ansamblu.

De la Afganistan la lanțurile de aprovizionare

Având în vedere concentrarea asupra crizelor și amenințărilor, rapoartele de securitate de acest fel nu sunt neapărat caracterizate de optimism. În urmă cu șapte ani, primul raport a fost intitulat: "Ordine în colaps, gardieni ezitanți". Iar dimensiunile rapoartelor au crescut pe măsură ce crizele au luat amploare, de la 72 de pagini în 2015 la 182 de pagini, cât are cea mai recentă analiză. 

Pe lângă percepția globală a riscului și criza ucraineană, rapoartele abordează o serie întreagă de alte crize și consecințele acestora. De pildă, retragerea haotică din Afganistan, deteriorarea situației de securitate din Mali și din întreaga regiune Sahel, destabilizarea din Cornul Africii și din Golful Arabiei, creșterea inegalității în lume și lanțurile de aprovizionare fragile în sectorul tehnologic - subiecte ce se vor regăsi pe agenda Conferinței de Securitate. 

Anul acesta, în pofida pandemiei, invitații vor participa în mod fizic la eveniment.  În "condiții extrem de restrictive, ca o conferință pur de lucru", după cum subliniază Wolfgang Ischinger. "Nevoia de întâlniri bilaterale informale în perechi sau în cercuri mici a crescut enorm. Nu doar din cauza crizei, ci și a lunilor lungi în care astfel de întâlniri nu au avut loc", notează șeful Conferinței de Securitate.

Ischinger se așteaptă să primească la conferința de la Bayrischer Hof din München aproximativ 35 de șefi de stat și de guvern și aproximativ 100 de miniștri, în special miniștri de externe și de apărare. 

La reuniune va lua cuvântul, între alții, secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Pe lista de invitați figurează cancelarul german Olaf Scholz și numeroși membri ai cabinetului federal. De asemenea, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și cei mai importanți reprezentanți ai UE se vor deplasa în capitala Bavariei. Statele Unite vor fi reprezentate de o delegație numeroasă iar ministrul chinez de externe va interveni prin intermediul unei înregistrări video. De asemenea, vor veni la München numeroși participanți de rang înalt din afara Europei.

Participarea Rusiei este încă incertă

O invitație a fost adresată și președintelui rus Vladimir Putin, dar acesta a declinat-o, a explicat Ischinger. În ce măsură ministrul rus de externe Serghei Lavrov va participa sau nu, va fi clarificat cu puțin timp înainte de începerea conferinței, a subliniat diplomatul german. Wolfgang Ischinger s-a arătat încrezător că guvernul rus nu va rata ocazia de a "explica încă o dată în detaliu publicului de la München motivele care au condus la aceste cerințe finale pe care Federația Rusă le-a prezentat la sfârșitul anului trecut și care au fost subiectul diplomației intense din ultimele săptămâni".

În acest context, Wolfgang Ischinger a exprimat ”o mare dorință”: "Aș dori ca la ultima reuniune pentru care sunt personal responsabil să apară măcar câteva impulsuri capabile să favorizeze detensionarea diplomatică a așa-numitei crize ucrainene”.