Lideri și aspiranți la conducere din întreg spectrul politic populist de dreapta al Europei s-au reunit săptămâna trecută în capitala Ungariei pentru CPAC Ungaria 2025, a patra ediție a Conferinței Americane de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC) care a avut loc la Budapesta.

Acolo și-au exprimat nemulțumirile față de ceea ce consideră a fi o amenințare la adresa suveranității naționale din partea UE și față de „nebunia de gen și woke”, salutând apariția „Erei Patrioților”.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a fost vedeta evenimentului, adresându-se mulțimii, unii participanți venind din colțuri îndepărtate ale lumii pentru a fi prezenți.

Orban a celebrat haosul provocat de „tornada Trump” și a făcut apel la „conservatori” să profite de oportunitatea creată: „Trebuie să mergem acasă iar fiecare trebuie să-și câștige propriile alegeri. După America, noi, europenii, ne vom recâștiga visurile și vom ocupa Bruxelles-ul!”

Un 'far' pentru politicieni cu viziuni similare

Este un apel ambițios, deoarece, deși liderii AfD din Germania, Vox din Spania și Partidul Libertății (FPO) din Austria au înregistrat progrese considerabile la alegerile recente și au fost reprezentați pe podiumul de la Budapesta, populiștii de dreapta și de extremă dreapta guvernează puține state europene — cu excepția celor din est.

De asemenea, în centrul atenției la CPAC s-a aflat un trio de profil înalt din Europa Centrală: premierul slovac Robert Fico, fostul și posibilul viitor premier ceh Andrej Babiš și fostul premier polonez Mateusz Morawiecki.

Orban a lucrat pentru a transforma regiunea într-un centru al populiștilor de dreapta și a construit o rețea prin care își promovează succesul, prezentându-l ca pe un far pentru politicienii și partidele cu viziuni similare din întreaga lume.

Răspândind mesajul de la est la vest

„Acum există un proces de învățare transnațional care se deplasează de la est la vest în Europa, ceea ce este destul de rar”, a declarat Daniel Hegedus de la German Marshall Fund of the United States (GMFUS) pentru DW.

Atât Orban, cât și CPAC au contribuit semnificativ în acest sens, dar la fel au făcut și rețelele de influență finanțate și organizate de guverne, precum și grupurile politice și religioase de la nivel de bază, care s-au răspândit în regiune și dincolo de ea.

Toate acestea contribuie la conectarea și consolidarea forțelor populiste de dreapta și la promovarea mesajelor acestora în spațiul public larg.

Ungaria și Polonia sunt axele principale

Instituțiile finanțate de guvernul ungar se află în centrul acestor rețele de influență. Printre ele se numără Danube Institute, Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Centrul pentru Drepturi Fundamentale, care a organizat CPAC Ungaria 2025.

Cu filiale care se extind în întreaga regiune și chiar dincolo de ea, aceste organizații reunesc academicieni și activiști cu viziuni similare la diverse evenimente și gestionează instituții media nu doar în Europa Centrală și de Est, ci și la Bruxelles și în Regatul Unit. Aceste publicații includ The European Conservative, Brussels Signal și Remix.

MCC, care administrează colegii în Ungaria, Slovacia și Austria, colaborează, de asemenea, cu grupuri profund conservatoare legate de Biserica Catolică, precum Ordo Iuris din Polonia.

Ungaria și Polonia formează axa principală a acestei rețele, a declarat Zsuzsanna Szelenyi, fost deputat din partea partidului Fidesz al lui Orban și în prezent director în cadrul Institutului pentru Democrație al Universității Central Europene, pentru DW.

'Pornind o reacție în lanț'

Analiștii de la Political Capital, un think-tank cu sediul la Budapesta, susțin că aceste rețele sunt menite să „declanșeze o reacție în lanț și să producă o schimbare la scară europeană”, oprind astfel eforturile UE de a contracara atacurile lui Orban asupra democrației din Ungaria și de a asigura supraviețuirea regimului său.

„Ediția europeană a CPAC este o declarație a ceea ce își dorește extrema dreaptă globală: puterea pe care o are Viktor Orban”, spune Klára Dobrev, europarlamentar din partea partidului de opoziție de stânga Coaliția Democrată.

Și este cu siguranță adevărat că premierul autoritar al Ungariei oferă un exemplu de urmat. Dominația sa asupra puterii politice din Ungaria atrage admirația altor lideri, care caută să-i copieze strategia.

Orban dorește să-și consolideze puterea printr-o nouă „lege a transparenței”, care ar permite guvernului său să includă pe o listă neagră organizațiile despre care consideră că „amenință suveranitatea Ungariei prin utilizarea finanțării externe pentru a influența viața publică".

Criticii avertizează că acest proiect de lege, inspirat de legislația represivă din Rusia, va reduce la tăcere orice formă de critică. Ei se tem, de asemenea, că și alte guverne ar putea urma același exemplu.

„Colaborăm cu parteneri din multe alte țări ale UE,” a declarat Marta Pardavi, de la ONG-ul maghiar Comitetul Helsinki, în cadrul unei discuții online despre proiectul de lege privind transparența din Ungaria, organizată de GMFUS pe 28 mai. „Ei sunt pe deplin conștienți că astfel de legi pot fi replicate. UE nu mai este doar o piață unică, ci devine o piață iliberală", a spus ea.

Intimidarea ONG-urilor din Slovacia

De la revenirea sa la putere în 2023, Robert Fico a promovat în Slovacia o legislație similară, deși mai puțin strictă, vizând în special „ONG-urile politice”, cum ar fi organizația de monitorizare juridică Via Iuris.

Katerina Batkova, directoarea executivă a Via Iuris, a declarat în cadrul dezbaterii că efectul a fost „intimidant” iar frica s-a răspândit printre organizații, care nu știu cum să se conformeze noilor reguli — reguli care par intenționat vagi pentru a le oferi autorităților pretextul de a le reprima.

Va reveni populistul Babis la putere la Praga?

După ce au sărbătorit victoria la limită a lui Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia, desfășurate duminica trecută, forțele iliberale din regiune își îndreaptă acum atenția către Republica Cehă, unde urmează să aibă loc alegeri parlamentare în luna octombrie. Andrej Babiš și partidul său ANO par favoriți să câștige.

Miliardarul ceh a devenit tot mai radical în eforturile sale de a reveni la putere și, anul trecut, s-a alăturat lui Orban, lui Marine Le Pen din Franța și altor 11 partide europene pentru a înființa grupul Patrioții pentru Europa în Parlamentul European.

„O victorie a lui Babiš i-ar permite lui Orban să afirme că iliberalii dețin majoritatea în Grupul de la Vișegrad, cu Polonia drept excepție”, remarcă Hegedus.

Este acum vremea populiștilor de dreapta?

Deși rețelele lui Orban au reușit să împingă narațiunile de extremă dreapta în mainstreamul european, acesta se chinuie de ani de zile să construiască o alianță internațională funcțională.

Rămâne de văzut dacă grupul Patrioții pentru Europa îi va oferi influența asupra politicilor UE pe care și-o dorește sau cât de stabilă va fi această alianță.

Liderii extremei drepte din Franța, de exemplu, nu au participat la CPAC Ungaria 2025. Iar imperiul de afaceri al lui Babiš este răspândit în întreaga UE, ceea ce îl determină să fie prudent în relația cu Bruxelles-ul.

Realegerea președintelui american Donald Trump a contribuit la aprofundarea legăturilor și coordonării cu grupările populiste și naționaliste de dreapta din SUA, ceea ce a dus la organizarea primei ediții CPAC în Polonia, chiar înaintea alegerilor prezidențiale din 1 iunie.

Totuși, rămâne incert cât de mult avânt poate aduce Trump în realitate.

Deși Kristi Noem, secretar pentru securitate internă al SUA, a susținut un discurs principal la CPAC Polonia, îndemnându-i pe polonezi să voteze pentru Karol Nawrocki, niciun oficial american de rang înalt nu a călătorit la Budapesta pentru evenimentul CPAC din Ungaria.