La București, reacțiile sunt departe de a fi la marginea periculoasă a depresiei, așa cum sugerau mai toate articolele din presa scrisă în ajunul alegerilor. Spirala tăcerii, care va fi acționat cu putere în demoscopiile americane va fi funcționat și aici la București, căci nu era deloc de bonton să te declari favorabil lui Trump. Se manifestă, desigur, și un soi de oportunism inevitabil, căci oameni care au criticat Brexit-ul și declarațiile anti-globaliste ale lui Donald Trump, par acum să-și modereze tonul și să-și mlădieze poziția.

Nu avem în vedere, desigur, reacțiile  politicienilor în funcție, care se păstrează la nivelul celui mai prudent și reconfortant convenționalism. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a adresat o scrisoare de felicitare învingătorului în acești termeni: ”Cu acest prilej, șeful statului român a evidențiat relaţia solidă dintre România și Statele Unite ale Americii, prin Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, element cheie în dezvoltarea profilului strategic al țării noastre, în calitate de membru NATO și UE.”

Și a încheiat așa:” Șeful statului a exprimat întreaga disponibilitate de a conlucra cu noul președinte american în promovarea obiectivelor comune și a unei relații transatlantice puternice și dinamice, arătând că SUA poate conta pe sprijinul ferm al României în promovarea democrației, drepturilor omului și statului de drept”.(presidency.ro)

Dar chiar și înainte de alegeri, administrația (președintele, guvernul), dar și partidele au fost extrem de reținute, spre deosebire de politicienii germani sau francezi care l-au atacat pe Donald  Trump într-un chip fără precedent în istoria relațiilor dintre Europa și SUA. Totuși oficialii relevanți din România au mizat și ei pe victoria lui Hillary Clinton, dar poate mai puțin în virtutea unor convingeri politice cât a relațiilor personale pe le dezvoltaseră cu reprezentanții administrației Obama și care ar fi rămas în poziții influente. Pe scurt, oamenii politici de la București așteaptă să fie ”investiți” de declarațiile favorabile ale ambasadei Statelor Unite sau altor emisari cu mesaj semnificativ, ceea ce face ca orice schimbare majoră la Washington să creeze aici un oarecare sentiment de nesiguranță.

Este suficient poate să comparăm mesajul diplomatic al președintelui Iohannis cu cel de-a dreptul entuziast al premierului Ungariei, Viktor Orban, care a scris pe Facebook : ”Ce veste minunată! Democrația încă nu a murit”. Diferența aceasta vorbește de la sine.

Dacă PNL, prin președinta Alina Gorghiu tace, mulțumindu-se să rămână într-un stadiu de irelevanță, șeful PSD, Liviu Dragnea a emis, la rândul său un mesaj reținut, dar care trece totuși dincolo de austeritatea președintelui Iohannis: ”Cetăţenii Statelor Unite au decis. În primul rând, este o victorie a democraţiei. Votanţii au trimis un mesaj despre cât de important este ca liderii pe care îi aleg să le înţeleagă problemele economice şi să vină cu soluţii.(…) Sunt convins că parteneriatul României cu Statele Unite va rămâne unul puternic”. Liviu Dragnea pare să vadă în victoria lui Donald Trump o confirmare a propriei sale poziții politice, într-un sens mai general.

Mai putem remarca ceva: cei care s-au simțit, într-un fel sau altul, nedreptățiți de actuala administrație americană, sau ignorați numai, tind acum să se bucure, în speranța unor schimbări de poziție care să se răsfrângă pozitiv și asupra lor. După cum cei care au fost ”recuperați” abia în ultimul timp de ambasada SUA, după o lungă neglijare, evită să se manifeste, ca liderii UDMR de exemplu. Critici față de americani până la episodul fotografiei cu steagul Ținutului Secuiesc, ei și-au modificat ulterior conduita, inclusiv în ce privește alianțele din politica internă.

În sfârșit, o reacție relevantă, nu atât prin forța politică a celui care o exprimă  ci prin capacitatea ei de a plasa în miezul lucrurilor, aparține fostului președinte Traian Băsescu: ”După Brexit, SUAexit!
Prea mult pentru anchilozata Uniune Europeană care trebuie să înţeleagă un lucru fundamental: ori se schimbă rapid prin acţiunea imediată a politicienilor, ori o schimbă popoarele așa cum au făcut britanicii şi americanii” (facebook).  Chiar dacă nu spune ce ar trebui să facă Europa, Traian Băsescu observă, spre deosebire de mulți alții, că alegerea noului președinte american nu este numai despre NATO și Rusia, ci și despre viitoarea configurație a Europei.

Horațiu Pepine, DW-București