Trupul neînsuflețit al fostului președinte al României Ion Iliescu va fi depus miercuri, 6 august, la Palatul Cotroceni, pentru funeraliile de stat. Decedat marți, la spitalul SRI din București, la vârsta de 95 de ani, Iliescu va fi înmormântat joi, pe 7 august, la cimitirul Ghencea 3 din Domnești.

În comunicarea oficială, Executivul de la București și-a exprimat ”profundul regret” pentru încetarea din viață a fostului președinte și a transmis condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați.

”La dreapta analiză” a istoriei

În mesajul comunicat în cursul serii, președintele Nicușor Dan a apreciat că ”istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ‘90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe”.

La rândul lui, premierul Ilie Bolojan, care a evocat ” documente și decizii care au influențat direcția României” adoptate în mandatele lui Iliescu, consideră că ”dispariția sa reprezintă încheierea unei etape semnificative din istoria recentă a țării, marcată de tranziția post-comunistă și de transformări esențiale în viața publică. Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia”.

”Condoleanţe” a transmis ”Doamnei Nina Iliescu, celor care i-au fost apropiaţi” fostul șef al statului Traian Băsescu, care a cerut ”respectul cuvenit memoriei Primului Preşedinte Ales al României”.*

PSD: ”Nu puteți reduce un lider, oricât v-ați chinui!”

Pentru liderii PSD, nici o controversă nu poate atinge imaginea patriarhului lor politic. Marcel Ciolacu, fostul premier și președinte al PSD, a elogiat ”figura definitorie pentru tranziția țării noastre” și ”cariera politică de excepție” în care ”s-a distins prin calm, consecvență și rațiune”.

”Indiferent de opiniile divergente, contribuția sa la tranziția spre democrație a țării rămâne parte a memoriei colective”, a scris pe Facebook și actualul șef interimar al pesediștilor, Sorin Grindeanu, care a revenit, apoi, cu o altă postare în care a cerut ”respect față de cea mai importantă funcție în stat şi față de omul care a condus România pe drumul democrației” și ”Decență față de tot ce a reprezentat și a lăsat ca moștenire politică. Atât și nimic mai mult! Fără scandal, fără micimi sufletești și propagandă sterilă! Nu puteți reduce un lider, o epocă și un destin! Oricât v-ați chinui!”

USR s-a opus funeraliilor de stat

USR, care s-a opus, în ședința de guvern, declarării unei zile de doliu național în memoria lui Ion Iliescu, din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, a anunțat prin Dominic Fritz, președintele partidului, că ia act de decizia Guvernului și că ”reprezentanții USR nu vor participa la funeralii”.

”Domnul Președinte trece dincolo împăcat cu lumea și cu el însuși, cu speranțele și cu dezamăgirile lui. Se duce liniștit la judecata laică a Istoriei și la cea religioasă a lui Dumnezeu”, a scris pe Facebook și Ionuț Vulpescu, cel mai apropiat colaborator al lui Ion Iliescu. ”Nu am cunoscut un om mai demn înaintea istoriei”, a completat fostul ministru al Culturii.

Onoruri dinspre BOR și Academie

Pentru Patriarhul Daniel, capul bisericii majoritare din România, relevant este că Iliescu, cu a sa ”atitudine de respect față de Biserica Ortodoxă Română (...), a permis reintroducerea Religiei în școlile de stat precum și prezența preoților de caritate în diferite instituții ale statului”.

”Pe la colţuri se spunea că era o alternativă la regimul de dictatură ceauşistă”, afirmă președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, și adaugă: ”Mi-l amintesc ca director la Editura Tehnică, preocupat de publicarea unor cărţi bune (...) A fost însă preşedintele tuturor românilor în timpuri de restrişte”.

Die Zeit: Carte de condoleanțe online, moderată

”Amintirile și gândurile” cititorilor despre Ion Iliescu sunt așteptate într-o carte de condoleanțe deschisă pe pagina online a săptămânalului german Die Zeit, care precizează că va modera comentariile, deoarece ”respectarea decenței este importantă pentru noi în cazul deceselor”.

Redacția germană îl numește pe Iliescu ”primul președinte al României de după sfârșitul Uniunii Sovietice”, ceea ce, desigur, nu este complet greșit, doar că Iliescu a avut primul mandat încă din 1990, când a fost ales într-o formulă de republică constituantă, ale cărei instituții aveau rol de a așeza principiile democratice pentru viitorul stat și de a pregăti alegeri.

”Iliescu a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția acestuia, Elena, au fost executați la 25 decembrie 1989”, scrie publicația conservatoare germană, la fel de aproape de adevăr, pe care încearcă să îl simplifice pentru un public mai puțin familiarizat. De fapt, Iliescu preluase deja puterea, cu trei zile mai devreme, în acel Consiliu al Frontului Salvării Naționale, care a și decis judecarea celor doi soți.

În știrea difuzată de postul public german de radio Deutschlandfunk se vorbește despre crimele împotriva umanității de care Iliescu a fost acuzat după încheierea mandatului său: ”I s-a reproșat, printre altele, că în timpul Revoluției din 1989 a acceptat tacit uciderea a sute de demonstranți de către forțele de securitate”. Dar, amintesc jurnaliștii germani, ”procesele judiciare nu au fost niciodată duse până la capăt” iar ”Iliescu a respins mereu aceste acuzații”.

Revoluția și Mineriada, dosare prea mult amânate

În Austria, ziarul liberal Der Standard îl portretizează drept ”un fost aparatcik comunist pe care Nicolae Ceaușescu îl marginalizase în anii 1980”, dar care ”a contribuit decisiv la răsturnarea dictatorului în decembrie 1989 și, după executarea soților Ceaușescu, a preluat imediat puterea”. Mai scrie ziarul austriac și că ”ar fi trebuit să răspundă în instanță, printre altele, pentru crime împotriva umanității, pentru numeroșii morți din zilele schimbării sângeroase de regim, după ce Parchetul General a formulat acuzații împotriva sa în așa-numitul Dosar al Revoluției”.

Citând din rechizitoriul Revoluției din 1989, Der Standard constată că ”Iliescu nu a dorit pentru România transformări profunde, ci doar o remodelare în stilul rusesc al lui Gorbaciov. Totuși, întrucât nu a fost niciodată condamnat, în calitate de fost șef de stat i se va acorda o înmormântare cu onoruri de stat”.

”După mai multe tergiversări juridice, ambele proceduri au fost închise. Fostul președinte nu a trebuit niciodată să se prezinte în fața instanței”, relatează și Frankfurter Allgemeine Zeitung, care vorbește în necrologul fostului președinte atât de revoluție, cât și de mineriade. Dar, în același timp, FAZ amintește și că ”lliescu a fost, în 1990, după ani de dictatură comunistă, primul președinte ales democratic al României și a condus țara spre aderarea la NATO în 2004”.