Cancelarul Olaf Scholz a purtat și marți, în prima sesiune din Bundestagdupă vacanța parlamentară de vară, un plasture în fața ochiului drept. Prezent în plen cu prilejul dezbaterii despre bugetul federal pe anul viitor, ministrul de finanțe federal, liberalul Christian Lindner, și-a îngăduit o glumă:
 
”Câmpul vizual al cancelarului este orientat temporar spre dreapta. Probabil că începe cam din față, odată cu rândurile creștin-democraților. Poate că în următoarele zile va găsi acolo o consolare democratică", a spus Lindner, în aplauzele deputaților și stârnind un zâmbet pe chipul cancelarului. 

Fruntea descrețită întărește spiritul, alungă umbrele istovitoarelor dezbateri politice și estompează reverberațiile strigătelor de ajutor ale industriei germane. Să fie, deci, tot răul spre bine? 

La sfârșitul lunii trecute, înainte de regretabilul accident suferit de cancelarul Olaf Scholz, un sondaj YouGov arăta că aproape trei sferturi dintre germani (73 la sută) sunt nemulțumiți de activitatea guvernului federal iar 69 la sută dintre ei nu cred că executivul condus de cancelarul Olaf Scholz este capabil să rezolve problemele stringente ale Germaniei. 

Sociologii observă, la jumătate de perioadă electorală, și modesta cota de popularitate a lui Scholz, despre care 66 la sută dintre oamenii intervievați afirmă că ”face o treabă destul de slabă”. Numai 26 la sută dintre respondenți îi apreciază activitatea ca fiind mai degrabă bună.

Alți comentatori forțează comparații între fostul cancelar Merkel și Olaf Scholz, eludând cu ușurință provocările fără precedent la care este supusă Germania în mandatului actualului șef de guvern: întreruperea alimentării cu gaze din Rusia, războiul din Ucraina etc.

Spectrul unor schimbări structurale uluitoare

Scăderea încrederii germanilor în guvern apare în condițiile în care industria se află în fața unor transformări fără precedent, care au potențialul să alunge companiile din Republica Federală. Prețurile exorbitante la energie electrică și gaze, care amenință să creeze dezavantaje competitive pe termen lung, reprezintă doar preludiul unei perioade de incertitudini. 

Iată, în formă concentrată, concluziile unui studiu realizat de compania de consultanță IW Consult a Institutului Economiei Germane, apropiat de patronate, la comanda unui grup de reflecție, Dezernat Zukunft. 

Documentul arată că, până în 2045, prețurile la electricitate și hidrogen ar putea să crească în Germania mult mai puternic decât în alte țări. Aceasta rezultă în urma comparației făcute de autorii studiului cu alte șapte țări care curtează intens companiile industriale sau care, datorită situației lor energetice, sunt atractive pentru investitori. Între ele regăsim Norvegia, Spania, Australia, Austria, Maroc, SUA sau Emiratele Arabe Unite.

Potrivit studiului, în cazul în care companiile ar migra din cauza prețurilor la energie, Germania riscă o scădere cu până la 120 de miliarde de euro a producției economice și o neverosimilă pierdere de 1,3 milioane de locuri de muncă.

La sfârșitul săptămânii trecute, cei mai importanți economiști din Germania au făcut apel la guvernul federal să reducă prețurile ridicate la energie. Însă cancelarul Olaf Scholz evită în continuare o poziționare clară în această dezbatere. Sâmbătă, într-un interviu oferit postului public de radio, politicianul social-democrat a propus ca mai întâi să fie identificate sursele de finanțare a unei eventuale subvenții la energie. 

”Este mai simplu să spui cine trebuie ajutat decât să indici sursa de finanțare”, a spus Scholz. Totuși, el a sugerat trei posibilități. Fie ceilalți plătitori de energie electrică plătesc pentru reducerea prețului energiei pentru companii individuale, fie contribuabilii suportă costurile, fie sunt asumate noi datorii. Este evident, a adăugat cancelarul, că în Parlament există opinii foarte diferite pe marginea acestui subiect. 

Închiderea centralelor nucleare germane, criticată

Președintele institutului economic Ifo, Clemens Fuest, afirmă că extinderea energiilor regenerabile este corectă, dar nu și suficientă. Germania ar trebui să adopte o strategie mai largă, care să includă revenirea la energia nucleară, cercetarea în domeniul energiilor noi, cum ar fi energia de fuziune și exploatarea internă a gazelor de șist, a scris Fuest într-o analiză pentru ziarul ”Die Welt”. 

În același articol, Veronika Grimm, membră a consiliului înțelepților economiei germane, se pronunță în favoarea importului unor cantități mari de hidrogen, simultan cu extinderea energiilor regenerabile – mișcare menită să ofere perspectivă industriei germane, scrie experta. În plus, taxa pe electricitate ar trebui să scadă la nivelul minim european iar tarifele de rețea revizuite, mai spune ea.  

Însă cancelarul Scholz a întâmpinat cu scepticism apelurile pentru un nou sprijin pe scară largă pentru economie. Presa internațională, a spus el, ”ne amintește că țara noastră trebuie să își asume datorii mari. Sincer să fiu, cei care discută despre acest subiect în Germania evită să spună acest lucru. Eu unul nu cred că ar fi o idee bună să adoptăm o mentalitate potrivit căreia 100 de miliarde de datorii pe an sunt un fleac”. 

Scholz a respins fără echivoc și posibilitatea ca Germania să revină la energia nucleară. Răspunzând solicitărilor liberal-democraților, dar și ale economiștilor, de a opri dezmembrarea centralelor nucleare închise recent, Scholz a declarat la Radio Germania că subiectul energiei nucleare este ”un cal mort”. Întrebat dacă afirmația reprezintă un cuvânt de forță menit să încheie dezbaterea despre energia nucleară, Scholz a adăugat: ”Nu este deloc nevoie să pun piciorul în prag”. 

Vineri, ziarul Bild a informat că Germania a importat în august mai multă energie electrică din străinătate ca niciodată. Frapant este faptul că 20 la sută din aceasta provine chiar din energie nucleară și aproape 30 la sută din cărbune și gaz. Potrivit economistei Veronika Grimm, abandonarea energiei nucleare a contribuit la sporirea importurilor de energie. 

Ea a amintit și că debranșarea centralelor nucleare germane, dorită mai cu seamă de ecologiști, duce la o scumpire a energiei electrice, inclusiv în țările vecine. Această inutilă îngustare a ofertei de energie influențează negativ starea de spirit în Europa, a spus Grimm.