”Wir schaffen das” (Vom reuși) - o afirmație care a devenit piatra de temelie a politicii brațelor deschise față de refugiați, promovată de fosta cancelară Angela Merkel. Politiciana creștin-democrată rostea aceste cuvinte în vara anului 2015, în timp ce sute de mii de oameni erau în drum spre Germania, majoritatea provenind din Siria, Afganistan și Irak. Oamenii au fost întâmpinați cu sentimente de solidaritate.

În amintire au rămas mai ales pozele făcute în gara centrală din München, unde mii de refugiați au fost întâmpinați de localnici cu mici cadouri.

Însă acum, zece ani mai târziu, starea de spirit a germanilor a suferit modificări evidente. Cultura brațelor deschise s-a estompat, fiind parțial înlocuită de scepticism și de reflexul respingerii străinilor.

Este limpede că Germania nu a reușit să facă față în totalitate noilor provocări. Mulți dintre nou-veniți nu și-au găsit încă un loc de muncă. Criminalitatea comisă de și împotriva refugiaților este un subiect fierbinte. Subiectele ținând de migrație au o puternică încărcătură emoțională. 

Vă propunem o incursiune în trecutul recent, mai exact o retrospectivă sprijinită pe date concrete, sub forma a zece întrebări și răspunsuri. Se integrează străinii în Germania? Cum și cât a schimbat migrația această țară?

1. Câți refugiați au venit în Germania?

Între 2015 și 2016, 1,2 milioane de persoane au venit în Germania în căutarea unui refugiu și au depus cerere de azil. În anii următori, numărul solicitanților de azil a scăzut semnificativ.

Nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a primit un număr atât de mare de persoane care au solicitat protecție. În Germania au solicitat azil în special persoane venite din Italia (204 mii), Ungaria (203 mii) și Suedia (178 mii).

Totuși, o cerere de azil nu înseamnă automat că fiecare persoană este recunoscută ca refugiat sau că obține dreptul de ședere. În medie, Germania a aprobat în primă instanță mai mult de jumătate (56%) din cererile de azil depuse în ultimii zece ani, acordând astfel dreptul de ședere unui număr de 1,5 milioane de persoane.

În comparație cu alte țări europene, Germania se situează astfel peste media UE și înaintea altor țări care au primit un număr mare de refugiați.

De asemenea, Germania este una dintre puținele țări din lume care acordă persoanelor persecutate politic dreptul la azil, ce poate fi invocat în fața instanțelor.

Pe lângă persoanele persecutate politic, în Republica Federală pot rămâne și persoanele care sunt considerate refugiați în conformitate cu Convenția de la Geneva sau care beneficiază de așa-numita protecție subsidiară - între altele pentru că în țara lor de origine este război. În Germania trăiesc astăzi aproximativ 3,5 milioane de solicitanți de protecție.

2. De unde provin persoanele care au solicitat azil în Germania?

În anii 2015 și 2016, majoritatea persoanelor care au solicitat azil în Germania proveneau din Siria, Afganistan și Irak. Vorbim despre țări care sunt afectate de războaie și conflicte de ani de zile.

Aproximativ o cincime dintre sirienii care trăiesc astăzi în Germania au obținut cetățenia germană, iar o zecime s-au născut în această țară. 

De la atacul rusesc la scară largă asupra Ucrainei din 2022, numeroase persoane au fugit din această țară către Germania. Circa 1,3 milioane dintre refugiații din Germania provin din Ucraina.

3. Bărbați, femei, copii: Cine caută protecție în Germania?

Din cele 1,2 milioane de persoane care au căutat protecție în Germania în 2015 și 2016, aproape jumătate (564,4 mii) aveau între 18 și 34 de ani, dintre care trei sferturi erau bărbați.

Dacă o persoană este recunoscută ca având nevoie de protecție și, prin urmare, ca refugiat, acest drept la protecție se aplică și soțului, soției și copiilor minori. Aceștia pot veni în Germania prin regula reunificării familiei și au drept de ședere. Astfel, între 2015 și mijlocul anului 2017, au fost aprobate 230.000 de cereri de reunificare a familiei, după cum relevă raportul Federației Germane a Orașelor și Comunelor. Pentru refugiații cu statut de protecție limitată, reunificarea familiei a fost suspendată pentru doi ani începând din iulie 2025.

4. Cât de bine sunt integrați refugiații în prezent?

Unul dintre cei mai importanți indicatori pentru măsurarea succesului integrării este intrarea străinilor pe piața muncii. 

Yulia Kosyakova, cercetătoare în domeniul migrației la Universitatea din Bamberg, a cercetat cu atenție accesul refugiaților pe piața muncii. În cadrul unui interviu acordat DW, la întrebarea dacă Germania se poate lăuda cu succese în acest domeniu, ea a declarat: ”Aș spune că am reușit parțial. Sau, mai bine zis, nu am reușit în toate cazurile. Există încă loc de mai bine în ceea ce privește femeile refugiate și refugiații în vârstă”. 

O privire asupra cifrelor arată că tendința este, totuși, îmbucurătoare. Anul acesta, la finele lunii mai, rata șomajului era la cel mai scăzut nivel, iar rata ocupării forței de muncă la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2015 pentru persoanele care solicită azil, provenite din Afganistan, Pakistan, Iran, Irak, Siria, Somalia, Eritreea și Nigeria. 

Dacă ne uităm la un alt indicator, rata de ocupare a forței de muncă (aceasta include și persoanele care desfășoară activități independente), se observă că, cu cât refugiații sunt mai mult timp în țară, cu atât mai mare este probabilitatea ca ei să își găsească un loc de muncă. Dintre cei care au venit în Germania în 2015, peste 60 % și-au găsit un loc de muncă, la șapte ani de la sosire.

”Observăm că integrarea pe piața muncii reușește deosebit de bine în rândul tinerilor, adică până în 45 de ani. În cazul persoanelor cu vârsta peste 45 de ani, rata de ocupare a forței de muncă în Germania este semnificativ mai scăzută, chiar și pe termen lung”, spune Kosyakova, expertă în migrație.

”Solicitanții de azil care vin în Germania au, în medie, calificări relativ scăzute. Desigur, există și medici, dar majoritatea nu au studii universitare sau profesionale”, spune Daniel Thym, cercetător în domeniul migrației la Universitatea din Konstanz. ”Oamenii care sosesc nu știu limba germană, trebuie să fie cazați de stat și trăiesc din ajutoare sociale. Durează câțiva ani până când găsesc un loc de muncă și, chiar și atunci, lucrează adesea la un nivel de calificare destul de scăzut”. 

În comparație cu activitatea din țara de origine, refugiații din Germania lucrează mult mai des ca ajutoare, mai rar ca personal calificat, experți sau specialiști, potrivit unui sondaj realizat în 2017 în rândul refugiaților.

Motivele nu sunt doar calificarea generală mai scăzută și cunoștințele lingvistice insuficiente, ci și lipsa recunoașterii diplomelor sau cazarea în zone cu mai puține oportunități de angajare. 

Acest lucru are consecințe și asupra veniturilor. Salariul lunar brut al persoanelor care au fugit în Germania în 2015 era, în medie, de 1.600 de euro pentru angajații cu normă întreagă, în timp ce media pentru toți refugiații, indiferent de tipul de activitate, era de 800 de euro pe persoană. Aceasta în condițiile în care salariul mediu brut lunar al angajaților cu normă întreagă în Germania era de 3.771 de euro în același an.

5. Cât de bune sunt cunoștințele lingvistice ale refugiaților?

Un alt indicator frecvent utilizat pentru a evalua integrarea este cunoașterea limbii. Aceasta și pentru faptul că în multe profesii din Germania sunt esențiale cunoștințe lingvistice suficiente. 

În ceea ce privește învățarea limbii țării noi există însă diferențe semnificative între sexe. Potrivit unui sondaj realizat în rândul refugiaților în 2020, 34% dintre femei aveau cunoștințe lingvistice avansate (certificat de nivel B1). În rândul bărbaților refugiați, acest procent era de 54%. Acest lucru se reflectă și în cifrele pieței muncii: deși sunt adesea bine pregătite, femeile găsesc mai rar un loc de muncă. 

Există mai multe motive pentru acest lucru, spune Yulia Kosyakova. Pe de o parte, femeile mai tinere au adesea copii de care trebuie să se ocupe. Pe de altă parte, în țările de origine, femeile au lucrat mai des în profesii în care limba și calificarea profesională joacă un rol important, cum ar fi profesia de învățătoare sau funcționară. ”Există un risc mai mare de nerecunoaștere a calificărilor. În plus este nevoie de cunoștințe lingvistice mult mai avansate pentru a intra în aceste profesii, comparativ cu o profesie în sectorul construcțiilor”, spune Kosyakova.

6. Câți din ”vechii” refugiați sunt astăzi cetățeni germani?

Din 2016, aproximativ 414.000 de persoane provenite din țări ai căror cetățeni pot solicita azil în Republica Federală au obținut între timp un pașaport german, dintre care 244.000 sirieni. 

”Ne aflăm acum într-o perioadă în care mulți refugiați din 2015 devin germani. Unii dintre sirieni se gândesc să se întoarcă în Siria, deoarece regimul Assad a fost răsturnat, deși poate că au deja cetățenia germană. Adesea, însă, decid să rămână aici, pentru că și-au deschis o afacere, pentru că s-au integrat, iar copiii lor merg la școală aici”, spune Hannes Schammann, cercetător în domeniul migrației la Universitatea din Hildesheim.

7. Cât a costat Germania primirea unui număr atât de mare de refugiați?

Estimările privind costurile pe care le implică primirea refugiaților în Germania sunt divergente, după cum arată serviciul media Integration. În funcție de metoda de calcul utilizată, costurile se ridică la 5.800 de miliarde de euro sau la investiții anuale de 95 de miliarde de euro în viitor.

Fapt este că, atunci când o persoană care caută protecție ajunge în Germania, statul suportă inițial costuri, înainte ca țara să beneficieze de puterea economică a imigranților.

Astfel, ”cheltuielile legate de refugiați” din bugetul federal au fost de aproape 30 de miliarde de euro în 2023. Dintre acestea, prestațiile publice (ajutoare sociale) au reprezentat cea mai mare parte a acestor cheltuieli. 

În aprilie 2025, aproximativ 43% dintre persoanele provenite din țări ai căror cetățeni pot solicita azil – un pic sub un milion de persoane – primeau în Germania sprijin financiar sub formă de ajutor social de bază - care este acordat de stat persoanelor care caută un loc de muncă sau nu își pot asigura traiul din propriile resurse.

În timp ce acest număr a rămas practic neschimbat în ultimii ani, numărul străinilor care beneficiază de ajutor social a crescut semnificativ în 2022. În acel an, multe persoane au fugit din Ucraina în Germania, având dreptul imediat la ajutor social în baza unei reglementări speciale. 

În aceeași perioadă, numărul germanilor care beneficiază de ajutor social a scăzut ușor. Cu toate acestea, ei reprezintă în continuare cea mai mare parte (52%) a tuturor persoanelor care beneficiază de prestații sociale. Al doilea grup ca mărime dintre beneficiarii de prestații sociale este reprezentat de persoanele provenite din țări de origine ai căror cetățeni pot solicita azil (17%), urmate de ucraineni (13%).

8. Cum s-a schimbat starea de spirit în Germania?

Dacă în ianuarie 2015 cei mai mulți germani erau destul de deschiși față de primirea refugiaților, zece ani mai târziu, 68% dintre alegătorii chestionați consideră că Germania ar trebui să primească mai puțini refugiați.

În 2023, persoanele cu această opinie au constituit pentru prima dată majoritatea respondenților. În același an, un sondaj realizat la comanda Fundației Bertelsmann arăta că imigrația este acum percepută mai degrabă negativ. Conform acestuia, 78% considerau că aceasta reprezintă o povară suplimentară pentru statul social, iar 73% vedeau conflicte între localnici și imigranți. Doar 63% erau de acord că imigrația este importantă din punct de vedere economic.

9. Există un risc crescut de criminalitate din cauza refugiaților?

O serie de cazuri teribile de crime violente comise de refugiați au contribuit la schimbarea opiniei publice. Atentatul de la târgul de Crăciun din Breitscheidplatz din Berlin în 2016, comis de un tunisian, sau atacul cu cuțitul la un festival din Solingen în 2024, comis de un sirian, au alimentat temerile legate de terorismul comis de refugiați. Aceste frici au ajutat partidul parțial de extremă dreapta AfD să profite politic și să crească în sondaje. Alternativa pentru Germania este acum al doilea partid ca mărime din Bundestag.

O privire asupra statisticilor poliției arată că persoanele de altă naționalitate decât germană sunt suspectate în 35% din cazurile de infracțiuni. Cu toate acestea, ei reprezintă doar aproximativ 15% din populație. Potrivit experților, însă, aceste statistici nu indică neapărat că refugiații comit mai multe infracțiuni decât germanii. 

”S-ar putea spune că este clar o reprezentare excesivă, dar există mulți factori de distorsiune”, spune Gina Wollinger, criminolog la Universitatea de Poliție și Administrație Publică din Köln. Potrivit lui Wollinger, persoanele care nu sunt de origine germană sau care sunt percepute ca străine sunt denunțate mult mai des decât germanii. ”Refugiații nu reprezintă un eșantion reprezentativ al societății din care provin, ci sunt în principal bărbați tineri. Și știm că aceste două caracteristici, tinerețea și sexul masculin, sunt strâns legate de criminalitatea violentă”. 

10. Cum s-a schimbat politica de migrație din 2015?

De la declarația ”Wir schaffen das” a Angelei Merkel din 31 august 2015, politica germană de migrație s-a schimbat semnificativ. Această tendință se reflectă și în starea de spirit a refugiaților. Dacă în anul sosirii lor, 57% se simțeau foarte bineveniți, la mai bine de șapte ani de la sosire, doar 28% mai aveau acest sentiment, potrivit unui raport al Institutului pentru Cercetarea Pieței Muncii și a Ocupării Forței de Muncă.

Schimbarea politică a început foarte repede, spune cercetătorul în domeniul migrației Thym. ”Încă din toamna anului 2015, legile au fost înăsprite în mod semnificativ, prestațiile pentru solicitanții de azil au fost reduse, au fost declarate noi țări de origine sigure și a fost restricționată reunirea familiilor”. 

Politica germană încearcă un act de echilibru. Pe de o parte, numărul solicitanților de azil trebuie redus. Pe de altă parte, Germania are nevoie urgentă de forță de muncă calificată din străinătate pentru a putea supraviețui economic.

De la schimbarea guvernului federal în 2025, înlocuit cu o coaliție formată din conservatori și social-democrați, eforturile germane s-au concentrat pe limitarea migrației și pe expulzări (în cazurile indivizilor condamnați pentru acte grave de violență). Una dintre măsurile noilor decidenți federali a fost introducerea unui card de plată pentru solicitanții de azil (menit să controleze mai bine modul în care aceștia cheltuie banii primiți de la stat), controale mai stricte la frontieră și sporirea numărului de expulzări. ”Este evident că Germania nu a reușit”, afirmă actualul cancelar federal, conservatorul Friedrich Merz, în aluzie la declarația lui Merkel din 2015. 

Schammann contrazice această perspectivă: ”Cred că în linii mari am rezolvat încercările apărute în 2015”. Acum este vorba de a găsi soluții politice inteligente la noile provocări și ”nu de a ne uita tot timpul înapoi la 2015”, afirmă cercetătorul.