DW: Pe 21 aprilie 1992 Republica Federală Germania şi România semnau „Tratatul de cooperare prietenească şi parteneriat în Europa". Se întâmpla la scurt timp de la prăbuşirea comunismului, de la încheierea Războiului Rece, după reunificarea Germaniei. Între timp situaţia s-a schimbat complet, trăim astăzi lucruri de neînchipuit cu 30 de ani în urmă. Cum s-au dezvoltat relaţiile bilaterale germano-române în aceste trei decenii, timp în care România a devenit membră NATO, în 2004, şi membră UE, în 2007?

Peer Gebauer: În aceşti 30 de ani de la semnarea tratatului de prietenie s-a scris o mare poveste de succes în relaţiile noastre bilaterale. După cum aţi menţionat, suntem astăzi uniţi în parteneriat în UE, în NATO şi, în plus, am devenit parteneri economici foarte apropiaţi. Avem de asemenea legături culturale foarte strânse. Aţi menţionat evoluţiile din ultimele săptămâni, pe care nimeni nu le aştepta, pe care nimeni nu şi le-a dorit. Dar cu atât mai mult, evoluţiile din ultimele luni subliniază cât de important este parteneriatul cu România şi ce mare poveste de succes am scris în toată această perioadă.

România, un aliat exemplar

În aceste trei decenii nu am realizat doar aderarea României la NATO şi UE, ci ne-am extins relaţiile cu mult peste asta, în cadrul Uniunii Europene. Dacă îmi permiteţi să evidenţiez acest lucru, suntem, ambele ţări, parteneri în sprijinul valorilor pro-europene, a unei mai puternice integrări. România este una din ţările dispuse mereu să facă compromisuri, exact ca şi Germania, care nu pune interesele naţionale mai presus de interesele comunitare europene, ci se implică constructiv. În NATO la fel, România este unul din aliaţii care manifestă foarte multă deschidere şi, acum, în această fază, pentru trupe internaţionale suplimentare. România este un aliat de-a dreptul exemplar şi suntem foarte mândri de parteneriatul cu această ţară. 

Cum este colaborarea dintre Germania şi România în diferitele domenii: politic, economic şi cultural?

Colaborarea este foarte strânsă în toate aceste domenii. În domeniul politic, după cum am spus, ne uneşte munca comună în favoarea unei UE tot mai puternice. România este mereu, în context, un partener foarte constructiv - şi apreciem asta. Cred că împreună am realizat multe în ultimii ani. Politica nu este niciodată un proces rectiliniu, unde totul funcţionează mereu fără probleme într-o direcţie anume. Dar crizele ultimilor ani, ale ultimilor 15 ani, dacă vreţi - criza monedei euro, apoi tema migraţiei şi refugiaţilor, care a pus Europa la grea încercare, şi acum criza rusească în vecinătatea directă a României - toate acestea pot fi abordate de noi doar în comun. De aceea ne bucurăm că putem face asta împreună, ca grup, comunitate. Repet: România este unul din actorii extrem de valoroşi şi de aceea faptul că România este membră a UE este un mare câştig. În NATO, România este un aliat excelent şi demonstrează că este un apărător puternic al flancului sud-estic. Importanţa sa va creşte continuu, fiindcă evoluţiile din ultimele săptămâni impun asta.

Germania, principalul partener economic al României

Din punct de vedere economic suntem foarte strâns legaţi. Germania este principalul partener economic al României, volumul comercial bilateral s-a cifrat în ultimul an la aproximativ 33 de miliarde de euro, depăşind nivelul atins înaintea crizei. Aceasta înseamnă că pandemia nu a putut prejudicia pe termen lung relaţiile noastre economice, iar Germania este investitorul central în România. Un fapt foarte îmbucurător. Mereu când călătoresc prin oraşele României vizitez, desigur, şi companii germane, şi sunt de fiecare dată impresionat de ce s-a realizat acolo într-un interval scurt de timp. Adesea aud nu doar că investiţia a fost profitabilă, ci că se doreşte dublarea suprafeţei de producţie sau că urmează să fie angajaţi alţi 1000 de lucrători. Este aşadar o imensă poveste de succes pe care trebuie s-o continuăm, desigur. Cred că avem numeroase domenii pentru anii următori, mai ales în sfera transformărilor ecologice, energii regenerabile, combaterea schimbărilor climatice, în care putem colabora strâns, în parteneriat. Ce mă bucură în acest context în mod special este faptul că întreprinderile germane pun aici accent pe resursele locale, pe educaţie şi formare profesională. Aceasta înseamnă că iau naştere parteneriate de pe urma cărora profită ambele părţi. Este un fapt extrem de îmbucurător.

"Comoara istorică a minorităţii germane"

În domeniul cultural, al treilea enumerat de dumneavoastră, există o minunată arie de activitate pentru artişti germani şi români, pentru schimburi culturale, care este desigur marcată de comoara istorică a minorităţii germane de aici, din România, dar şi de numărul tot mai mare de români care trăiesc în Germania. E vorba de aproximativ un milion de români care s-au stabilit în Germania. Şi aceasta este o minunată punte între popoarele noastre, care ne uneşte cultural şi societal.

Ce rol joacă aici minoritatea germană pe care aţi menţionat-o, căreia îi aparţine, de altfel, și preşedintele României?

Minoritatea germană din România este o comoară de preţ. Numărul celor care aparţin acestei minorităţi s-a redus în ultimii ani şi din cauza emigrărilor, dar importanţa minorităţii pentru România şi pentru relaţiile germano-române este, cred eu, neafectată de aceasta. Nu mă refer doar la comoara culturală, istorică şi arhitectonică vizibilă încă în numeroase oraşe româneşti, ci şi la legăturile interpersonale, bazate pe stimă şi respect reciproc. Niciodată nu am auzit de partea română că ar exista dubii cu privire la loialitatea acestei minorităţi, ci dimpotrivă, minoritatea germană este percepută ca o componentă foarte constructivă a României. Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte este cu siguranţă şi o expresie a acestei stime, iar pentru noi, ca ambasadă, această minoritate este o comoară imensă pe care cu plăcere o cultivăm. Indiferent unde călătoresc în România, vizitez şi Forumul Democrat al Germanilor din localitate şi mă bucur mereu de întâlnirile pe care le am cu acele ocazii.

În România există o situaţie de excepţie: o Secţie Germană a Teatrului Naţional din Sibiu şi un Teatru German de Stat la Tmişoara.

Aşa este. Acestea sunt particularităţi care ilustrează relaţiile noastre. La aceste teatre de limbă germană se adaugă o întreagă serie de oferte şcolare şi preşcolare de limbă germană, oferte de studii superioare în limba germană, cred că sunt peste 80 de astfel de oferte. Mai bine de 25.000 de copii şi adolescenţi urmează şcoala în limba germană, ca limbă maternă. Toate acestea demonstrează legătura şi rolul proeminent al limbii germane în România. Acesta este sigur un rezultat al prezenţei minorităţii germane aici în România, atât de valoroasă din perspectivă istorică. 

Evenimente prilejuite de anul jubiliar

Ce manifestări există în decursul anului, prilejuite de împlinirea a 30 de ani de la semnarea tratatului de prietenie?

Dorim desigur să folosim acest an jubiliar pentru a sublinia importanţa sa printr-o serie de maniferstări şi evenimente. În centru se află mereu şi vizite politice, plecăm de la premisa că anul acesta va întreprinde o vizită în România preşedintele Germaniei. În orice caz, aşa se preconizează. Am avut deja vizita a două ministre federale şi probabil că vor mai veni şi alţi membri ai cabinetului şi deputaţi. Acesta este un avânt al schimburilor politice, comparativ cu anii trecuţi, şi este expresia anului jubiliar. Vrem să organizăm o serie de evenimente, cum ar fi, la vară, un DJ-Event într-un club bucureştean pentru publicul tânăr. Ne gândim de asemenea la o bere a prieteniei germano-române, pe care să o vindem aici, există de asemenea iniţiativa unui concert jubiliar. Desigur, manifestările nu vor avea loc doar în ambasadă, ci şi în numeroasele organizaţii de răspândire a culturii germane în România - fundaţii politice, Camera de Comerţ, desigur Forumul Democrat al Germanilor din România. Există o serie de parteneri - de exemplu DAAD sau Goethe-Institut -, care, cu manifestări proprii, contribuie la sărbătorirea jubileului. Aceasta este doar o parte. Acelaşi lucru se reflectă şi în Germania, unde ambasada României, ambasadoarea României, Adriana Stănescu, şi echipa ei organizează numeroase manifestări, expoziţii şi evenimente asemănătoare. Toate acestea contribuie la plasarea în prim-plan a anului jubiliar şi a relaţiilor noastre bilaterale.

"Suntem o familie europeană"

În încheiere v-aş adresa o întrebare mai personală. Ce vă place în mod special în Bucureşti şi în România în general?

Mie îmi plac nespus de multe lucruri în Bucureşti şi România. Oamenii mi se par foarte deschişi şi accesibili, este un gen de comunicare pe care-l apreciez foarte mult. Nu este deloc complicat să intri în legătură cu cineva. La nevoie ajunge să scrii un mesaj şi lucrurile se stabilesc informal. Îmi place de asemenea modul în care se discută temele, inclusiv politice, dar nu numai. E foarte plăcut şi pe încredere. Nimic nu este aşadar complicat. Suntem o familie europeană şi eu asta constat aici.

În plus, România are foarte multe de oferit, nu doar peisagistic şi culinar. De multe ori când călătoresc sunt impresionat de frumuseţea naturii şi, de asemenea, de frumuseţea oraşelor. Sibiul, desigur, este o podoabă, am fost şi la Oradea recent şi am fost impresionat de centrul vechi, la fel ca la Timişoara, Braşov, Iaşi - toate aceste oraşe superbe, care au foarte multe de oferit. Toate acestea îmi plac foarte mult şi mă bucur pur şi simplu să descopăr lucruri noi în această frumoasă ţară, să aflu mai multe despre oamenii ei minunaţi.