Schimbările a trei guverne pe parcursul acestui an nu au avut consecinţe benefice, R. Moldova rămânând în continuare dependentă de remitențele cetățenilor plecați peste hotare, dar și de împrumuturile și ajutoarele acordate de partenerii externi. Mai mult decât atât, din cauza instabilității politice, a bătut pasul pe loc și recuperarea banilor din miliardul furat. În pofida acestei instabilități, PIB-ul Republicii Moldova a continuat să crească, ajungând la finele anului la 5%.

Populism în loc de economie

La începutul anului 2019, guvernul de la Chișinău era condus de Pavel Filip, premierul care a reușit să se remarce printr-un rol negativ, în special în relațiile cu partenerii externi, și prin promovarea unor legi controversate. După alegerile din februarie 2019, guvernanții au uitat de economie, aceasta fiind propulsată de remitențele migranților moldoveni. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, în perioada ianuarie - noiembrie 2019, volumul total al transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova s-a cifrat la 1114,79 milioane dolari, cu 4,8% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Schimbarea politică din iunie 2019 și alegerea unui nou guvern condus de Maia Sandu a adus un plus de încredere atât în societatea moldovenească, cât și din partea partenerilor externi, care s-au grăbit să declare că vor acorda tot suportul acestei guvernări. Astfel, aflată la Chișinău, Federica Mogherini, declară că Bruxellesul este gata să vireze prima tranșă din asistența macrofinanciară suspendată, iar până la finele anului, R. Moldova urma să primească de la UE peste 70 de milioane de euro. Totodată, guvernul Sandu a venit cu mai multe inițiative sociale pentru păturile vulnerabile, dar și majorări de salarii în sectorul bugetar.

În pofida asigurărilor că guvernul Sandu va rămâne în continuare la putere, socialiștii cu votul democraților, au demis acest executiv. Mai mult decât atât, noul guvern condus de Ion Chicu a preluat mai multe din inițiativele sociale ale fostului cabinet, iar președintele Igor Dodon se lăuda că relațiile economice cu Federația Rusă vor fi restabilite, iar Moscova este gata să acorde un credit R. Moldova de 500 milioanede dolari SUA.

Adrian Lupușor, directorul executiv al centrului analitic independent „Expert-Grup”, apreciază că una din principalele probleme ale economiei este lipsa investițiilor reale, atât a celor externe, cât și a celor interne.

„Anul 2019 a fost marcat de o dinamică relativ bună. Noi estimam o creștere a PIB-ului pentru acest an de circa de 5%.  Deși nu este o creștere de 7-8%, așa cum o doream, pentru Moldova este una bună. Această creștere ne arată și anumite semnale bune, dar și unele rele. Semnalele bune constau în faptul că consumul populației a continuat să crească, ceea ce a și impulsionat în mare parte creșterea PIB-ului. O altă noutate bună este faptul că investițiile la fel au contribuit la acest factor pozitiv. Dar noutatea proastă este că, de fapt, aceste creșteri au la bază surse pe care noi le considerăm nesustenabile. Sunt surse alimentate în primul rând de o politică bugetară expansionistă, în contextul unui deficit bugetar înalt și legat de cel electoral. Aceasta înseamnă că, cel mai probabil, acest fundament al creșterii este unul temporar. În același timp, activitatea investițională privată practic stagnează și aceasta ține și de investițiile străine directe. O altă problemă este încetinirea creșterii exporturilor, iar în ultimele luni vedem o scăderea a acestora spre UE. O altă tendință negativă este scăderea volumului remitențelor, care confirmă temerile economiștilor pe parcursul ultimilor ani cu privire la remiteri, care nu pot fi o sursă pe termen lung”, a declarat pentru DW economistul.

Miliardul dispărut și aeroportul vândut rușilor

Subiectul recuperării miliardului dispărut în 2014 din sistemul bancar a fost unul foarte discutat și în acest an, iar schimbarea guvernării dădea speranțe că în sfârșit lucrurile se vor mișca din loc. Nu a fost însă să fie. Legea adoptată de democrați, care pune pe umerii cetățenilor recuperarea banilor nu a fost anulată, iar unii din principalii vinovați de fraudă, cum ar fi Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, au reușit să fugă din țară. Situația nu s-a schimbat nici după venirea guvernului Chicu. Astfel, din miliard s-a recuperat doar o sumă foarte mică.

Un alt scandal de rezonanță care lovește în economia țarii este legat și de aeroportul internațional Chișinău. În timp ce o comisie parlamentară investiga vânzarea suspectă a acestui activ acum câțiva ani, s-a aflat că aeroportul a fost vândut la fel de misterios miliardarului englez Nathaniel Rothschild. Situația însă a evoluat și mai prost după ce recent a fost scoasă la iveală o altă tranzacție suspectă, în urma căreia aeroportul din Chișinău a ajuns în posesia magnatul rus Andrei Goncearenko, despre care Daily Mail a scris că a devenit proprietarul celei mai scumpe case din Londra și că ar legaliza banii lui Putin.

„Cu dosarul miliardului practic suntem acolo de unde am pornit anul 2019 și avem prea puține progrese pentru a le raporta ca fiind succese. Din păcate, persoanele care sunt, direct sau indirect, vizate au făcut tot posibilul ca această anchetă să nu aibă loc. Odată cu instituirea comisiei conduse de deputatul Slusari, au apărut speranțe că poate așa va înainta ancheta, dar din păcate nu s-a întâmplat. E departe să vorbim despre o justiție care să responsabilizeze persoanele implicate și, cu atât mai mult, suntem departe de recuperare. Deci, din frauda miliardului nu s-a recuperat nimic, iar procedurile de lichidare și insolvabilitate ale celor trei bănci și recuperarea unor mijloace din vinderea unor active este cu totul altă poveste, ce nu ţine de recuperare. Din păcate suntem în situația în care contribuabilii trebuie să ramburseze pănă în 2041 resursele dispărute în 2014. Dosarul aeroportului este, de asemenea, legat de dosarul miliardului. Din păcate s-a speculat prea mult că abia acum acesta ar fi ajuns în mâinile rușilor. Nu este adevărat, deoarece controlul asupra acestuia a fost preluat încă în 2013, când a fost concesionat unor grupuri de interese, care aveau conexiuni cu Federația Rusă. Interesul celor care stau în spatele acestei concesionări este legat de fluxul financiar din vânzarea biletelor prin care se îmbogățesc anumite persoane, care stau în spatele unor companii off-shore. Iar actualul cumpărător Goncearenko a avut mai multe legături cu Ilan Șor, care este vizat în investigațiile Kroll privind furtul miliardului”, a comentat în exclusivitate pentru DW, Veaceslav Negruță, expert în cadrul Transparency International Moldova.

2020 la fel de sumbru

Potrivit experților de la Chișinău, situația economică nu se va schimba nici în anul 2020. Cu toate că guvernul a aprobat deja bugetul pentru anul viitor, acesta va avea un deficit de 7 miliarde lei (peste 360 milioane euro), ceea ce va submina creșterea economică pe termen lung. De asemenea, o altă îngrijorare ține de promisiuni populiste privind creșterile de salarii și pensii, care vor fi folosite mai mult în scopuri electorale.

„Dinamica de încetinire a exporturilor va continua și în 2020, pe fundalul recesiunii economice globale și, în special, a celei din UE. Reducerea remitențelor va continua și în următorul an din cauza acelor scăderi economice, dar și a reîntregirii familiilor de migranți. O altă sursă de risc ține de suportul din partea partenerilor de dezvoltare, care în context electoral nu obișnuiesc, cum de exemplu o face FMI, să acorde suport financiar. La acestea se adaugă și incertitudinile privind investițiile străine. Nu în ultimul rând, deficitul bugetar planificat pentru anul viitor și recurgerea tot mai frecventă a Guvernului la finanțări de la băncile comerciale, ar putea să submineze activitatea creditară a sectorului privat. Această competiție ar putea să afecteze puternic economia țării”, a conchis Adrian Lupușor.