Pana la sfarsitul lui 2011, intre 35.000 si 50.000 de soldati americani vor ramane in Irak, unde vor avea misiunea de a antrena fortele de securitate irakiene, de a sprijini proiectele de reconstructie civila si de a lupta cu teroristii.

Trupele americane vor ramane deci in Irak mai mult timp decat promisese Obama in campania electorala. Din acest motiv, el a fost criticat de numerosi militanti anti-razboi si chiar de membri ai partidului sau.

Nu este razboiul sau, dar el este cel care trebuie sa-i puna capat. Doar pentru ca termenul de retragere totala de 16 luni promis in campania electorala a fost depasit cu trei luni, nu trebuie sa-i fie reprosat presedintelui american ca si-a incalcat promisiunea.

Avand in vedere ca este vorba despre un razboi care intra in al saptelea an, diferenta de trei luni este irelevanta.

Ea permite americanilor sa asigurare securitatea in alegerile din Irak si tranzitia de la sfarsitul anului si sa se retraga apoi asa cum s-a stabilit. Mai mult, termenul de 31 august 2010, era semnalul asteptat de militarii americani din Irak, vlaguiti de aceasta misiune foarte grea.

Pana la sfarsitul lui 2011 vor mai ramane in Irak 35.000-50.000 de soldati. In cazul acestora insa, termenul de retragere nu este batut in cuie. Totul depinde de evolutia situatiei si de acordul cu autoritatile irakiene de stationare a trupelor americane in Irak.

Tratatul actual prevede retragerea totala americana pana la sfarsitul lui 2011, iar irakienii au declarat ca sunt pregatiti sa se descurce fara ajutorul armatei americane.

Nici presedintele Barack Obama, nici secretarul Apararii, Robert Gates, nici generalii americani nu doresc sa mentina trupele in Irak mai mult decat este necesar.

Nimeni nu poate insa sa garanteze acum ca situatia din Irak va continua sa se imbunatateasca. Flexibilitatea este importanta si recomandata deci in acest caz.

In discursul sau de la baza Camp Lejeune, Barack Obama a recunoscut ca situatia din Irak nu este inca stabilizata si ca dificultatile se intrevad in continuare.

La Bagdad si in alte patru provincii militarii americani au grija in prezent sa impiedice o reluare a violentelor. O retragere totala este deocamdata la fel de greu de imaginat acum la fel ca in urma cu sase luni.

Riscurile ca Irakul sa recada in haos si teroare sunt prea mari si nimeni nu are interesul sa se ajunga aici. Intr-o astfel de situatie, jertfa a peste 4000 de militari americani nu ar servi la nimic.

Decizia lui Obama nu este surprinzatoare. Inca din campania electorala a vorbit despre o retragere responsabila, convenita cu liderii militari.

De aceea Obama l-a pastrat sef la Pentagon pe republicanul Robert Gates, numit de George Bush. Gates este arhitectul intaririi efectivelor din Irak si a ofensivei care a dus la imbunatatirea situatiei securitatii in statul arab.

In fine, nu ar trebui sa ne fixam prea tare pe cifre si date exacte. Tonul noului comandant suprem de la Washington arata ca el tine seama de schimbarile dorite de populatia americana.

Felul in care Barack Obama trateaza incheierea razboiului din Irak, un conflict mostenit de la predecesorul sau, este unul foarte cumpatat. Orice alta abordare ar fi fost lipsita de raspundere.