Problema majoră a serviciilor secrete şi ale forţelor de securitate în situaţii precum cele soldate în Norvegia cu masacrarea a 76 de oameni rezidă în lipsa de informaţii suficiente pe care să şi le poată procura cu destul timp înaintea comiterii atentatelor de către un făptaş izolat.

Varii atentate islamiste îndreptate împotriva unor ţinte moi, după cum numesc specialiştii transformarea persoanelor civile în obiectiv al atacurilor teroriste, au putut fi dejucate graţie interceptării comunicaţiilor dintre terorişti. Dar autorii izolaţi ai unor crime în masă cu, sau fără substrat ideologic, precum Anders Behring Breivik sau cei pe care-i apucă amocul sunt extrem de greu de identificat şi capturat înainte de a-şi comite baia de sânge.

Pe acest fundal a avut loc joi, la Bruxelles, reuniunea experţilor europeni în domeniul luptei antiteroriste. Organizată de către Uniunea Europeană, reuniunea s-a derulat în prezenţa reprezentanţilor Norvegiei, care deşi nu e membră a Comunităţii, face parte din spaţiul Schengen. Invitaţi au fost de asemenea şi reprezentanţii poliţiei europene, Europol.

Se ştie că poliţiştilor norvegieni li s-au reproşat varii greşeli pe care le-ar fi săvârşit în timp ce extremistul de dreapta norvegian îşi culca victimele rând pe rând la pământ.

Evident, întrunirea din capitala Belgiei nu şi-a propus să abordeze aceste prezumtive erori sau să dea verdicte, ci doar să analizeze cele petrecute şi să constituie platforma unui schimb de informaţii.

Deşi se ştie că Breivik a avut contacte cu varii extremişti de dreapta din Europa, poliţia norvegiană a exclus în principiu existenţa unor complici la măcelul de vineri 19 august. Iniţial unii martori afirmaseră că, în afară de atentator ar mai fi existat pe insula Utoya şi alţi indivizi care să fi deschis focul.

Polonia, care conduce în prezent Comunitatea vrea să lanseze o dezbatere la nivel continental în privinţa modalităţilor practice de ameliorare a cooperării în lupta antiteroristă. Varşovia vrea să ştie bunăoară în ce domenii s-ar putea îmbunătăţi colaborarea paneuropeană şi dacă schimbul actual de informaţii este sau nu suficient. Conducerea poloneză a Uniunii a avansat sugestia creării unui „sistem de contact permanent”, care să fie literalmente permanent, în speţă, să funcţioneze 24 de ore din 24, timp de 7 zile pe săptămână.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident