De mai multe luni irakenii alcătuiesc liste de persoane care doresc să ceară azil în Germania. Aproape o treime din cererile de azil înaintate în prima jumătate a anului provin de la irakieni. Anul trecut cinci mii de irakieni au solicitat azil. Ruth Jüttner de la Organizaţia Amnesy International cunoaşte paleta motivelor acestor refugiaţi. Minoritarii religioşi sunt “ameninţaţi de atacuri, răpiri şi chiar cu moartea. Lor li se adaugă alţi refugiaţi musulmani, suniţi şi şiiţi şi ei persecutaţi politic. Azil solicită şi cei care sunt persecutaţi profesional, avocaţi, judecători, oameni care au lucrat la poliţie şi în armată, deci o categorie largă a populaţiei irakiene.”

În Germania sunt înregistraţi 72.000 de refugiaţi. Majoritatea sunt curzi din Irak şi au venit aici în vremea lui Saddam Hussein.16.000 au cerut azil după răsturnarea acestuia de la putere. Atitudinea autorităţilor germane mai ales în ultima vreme faţă de refugiaţi este generoasă. Dacă în 2004 doar două procente din cereri au fost aprobate, astăzi proporţia este de 73 la sută.

După ce ambele mari biserici din Germania au atras atenţia asupra persecuţiilor şi omorurilor în rândul creştinilor din Irak, ministrul federal de interne Wolfgang Schäuble a pledat din aprilie la Bruxelles pentru o acţiune umanitară a Europei în favoarea celor persecutaţi în Irak. Dar cu cât este mai generoasă oferta Bruxellesu-lui pentru refugiaţii irakieni cu atât este mai greu pentru Schäuble să se impună cu suplimentarea în propria lui ţară, dat fiind că problemele de cazare a refugiaţilor revin landurilor federale. Landurile guvernate de cretin-democraţi/creştin-sociali, Saxonia inferioară şi Bavaria şi-au exprimat reţinerea faţă de posibila venire în Germania nu doar a celor persecutaţi, ci şi a irakienilor aflaţi în lagărele de tranzit din Siria şi Iordania în număr de 2,2 milioane.

Purtătoarea de cuvânt a organizaţiei Amnesty International, Ruth Jüttner cere ca Germania să preia şi refugiaţi din lagărele intermediare, precizând: “pritre aceştia s-ar putea număra femei cu copii care şi-au pierdut bărbaţii, victime ale torturtilor, refugiaţi traumatizaţi de cele trăite, dar şi bolnavi grav care în starea execepţională actuală nu au cum să fie îngrijiţi. Există o listă lungă de criterii de decizie în privinţa acordării azilului în Germania.”

Teama faţă de venirea unor terorişti este exagerată, crede Amnesty International, mai ales că există experienţele făcute deja de britanici, suedezi, americani sau australiani care de ani de zile primesc în număr mare refugiaţi irakieni. Mai ales polit icienii din partidele conservatoare unionale sunt circumspecţi. Bavaria refuză să preia refugiaţi musulmani, iar ministrul integrării din landul Renania de Nord-Westfalia, Armin Lachet declară că se obişnuieşte că refugiaţii musulmani să fie preluaţi de ţări musulmane. El a precizat că Germania mai poate prelua 5000 de refugiaţi, în timp ce organizaţiile caritative cer ca Germania să primească cel puţin 25 până la 30 de mii de refugiaţi.

Premierul Irakului Nuri Al-Maliki aflat în vizită în Germania şi-a exprimat faţă de cancelarul Angela Merkel teama că tocmai refugiaţii creştini în mare parte cu calificare superioară ar putea lipsi în procesul de reconstrucţie al ţării.