În Republica Moldova au loc la sfârşitul acestei săptămâni alegeri prezidenţiale. Concomitent este programat un referendum pentru înscrierea în Constituţie a dezideratului integrării ţării în UE. Dublul eveniment este reflectat în presa din Germania.

Gregor Mayntz, ziarist al cotidianului Rheinische Post, s-a aflat de curând la Chişinău. Acolo a întâlnit-o pe o activistă civică pro-europeană aproape disperată de transformarea survenită în ţară sub presiunile Rusiei cu puţin timp înaintea votului. „Avem un sentiment negativ după aceste nenumărate proteste regizate", a declarat femeia care a vrut să-şi păstreze anonimatul. "Strada ne aparţinea nouă, dar acum ea a fost cucerită de Putin."

Într-adevăr, autorităţile au numărat în mica ţară cu 2,5 milioane de locuitori aproape 3600 de proteste împotriva parcursului ei pro-UE. Se estimează că Moscova a investit doar în acest an 100 de milioane de euro pentru a influenţa alegerile decisive din 20 octombrie, scrie cotidianul german. 

Participanţii la demonstraţii au fost la început aduşi cu autocarele din regiunile secesioniste, pro-ruse. Dar şi multe mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au mărşăluit la aproape zilnicele proteste pro-ruse, fiindcă este rentabil. Pentru o oră de protest ei primesc aproximativ plata medie pe o zi, scrie Rheinische Post.

La fel de masivă este influenţa Rusiei în rețelele de socializare: nici nu apucă bine un pro-european să posteze un argument în favoarea apropierii de Occident, că este copleşit de un val de indignare, cu cele mai bizare afirmaţii. Că UE vrea să le ia oamenilor pământurile, că oameni avuţi din UE vor să le tragă oamenilor preţiosul pământ de sub picioare şi că doar Rusia apără valorile tradiţionale moldoveneşti. Iar propaganda Kremlinului pare să convingă, scrie ziarul german.

Teama de o reintrare pe orbita Moscovei 

Institute din Occident văd la lucru în Republica Moldova aceleaşi mecanisme ca şi în Georgia. De aceea situaţia de la Chişinău este atent urmărită înaintea reuniunii la vârf a UE de joi. Putin pare să vrea să repete în Republica Moldova "succesul" repurtat în Georgia, de a controla o ţară întreagă fără a trage un foc de armă.

Autorităţile din Republica Moldova au încercat să devoaleze tentative de influenţare a electoratului şi să împiedice propaganda rusă. Cu puţin timp în urmă au descoperit că aproximativ 100.000 de cetăţeni au fost mituiţi pentru a vota în direcţia dorită de Moscova.

Pe de-o parte, Rusia vrea să împiedice un nou mandat al popularei șefe de stat Maia Sandu. În sondaje, ea se află în frunte, dar probabil că nu va reuşi să câştige prezidenţialele de duminică din primul tur. Iar în turul doi programat la începutul lunii noiembrie, forţele pro-ruse s-ar putea uni.

Acestea afirmă că Sandu se bucură, ce-i drept, de recunoaştere internaţională, dar nu ţine cont de nevoile oamenilor simpli. Şi asta deşi tocmai i s-au acordat din partea UE ajutoare-record, de 1,8 miliarde de euro, pentru securitate energetică şi dezvoltarea infrastructurii.

În privinţa referendumului menit să înscrie în Constituţie dorinţa Republicii Moldova de aderare la UE, forţele pro-ruse cer boicotarea plebiscitului, astfel încât participarea minimă de 33 la sută din cetăţenii cu drept de vot să nu fie întrunită.

33 la sută din electorat este mult într-o ţară supusă ca niciun alt stat european intervenţiilor şi propagandei ruse, scrie Catrin Kahlweit, care a publicat în Süddeutsche Zeitung un amplu reportaj privind starea de spirit din Republica Moldova înaintea alegerilor.

Teama extinderii războiului rusesc de agresiune, situaţia politică instabilă, prezenţa în ţară a unui număr mare de refugiaţi din Ucraina, slaba participare la vot, nenumăraţii indecişi în ajunul alegerilor şi agresiva campanie a Kremlinului pe ultima sută de metri - toate acestea ar putea duce la o înfrângere a taberei pro-europene, a declarat un consilier prezidenţial de la Chişinău, cu care Kahlweit a stat telefonic de vorbă. El se teme că Republica Moldova ar putea reveni pe orbita Moscovei.