DW: Care sunt pericolele cele mai mari care pândesc Republica Moldova?

Mihai Popșoi: Riscul principal ține de agresiunea militară a Rusiei. E adevărat pericolul e mai redus față de acum doi ani, dar se menține câtă vreme linia frontului e mult prea aproape pentru liniștea și confortul R. Moldova. Un alt pericol este legat de impactul economic generat de război asupra R. Moldova. Relațiile noastre cu Ucraina au avut de suferit foarte mult. Anxietatea populației și a afacerilor e direct proporțională cu evoluțiile din Ucraina, nemaivorbind de criza energetică prin care a trecut țara în urmă cu un an, un an și jumătate. În același timp, aceste amenințări ne-au ajutat să diversificăm sursele energetice ale R. Moldova. Suntem în continuare în proces de diversificare. Ne confruntăm și cu amenințările de tip hibrid: războiul informațional pe care îl poartă R. Moldova în încercarea de a șubrezi guvernarea legitimă pro-europeană și de a impune o guvernare pro-rusă, pentru a face loc Kremlinului în spatele Ucrainei. Noi am rezistat și reușim să facem față jocurilor Moscovei, care prin partide care primesc bani negri ar vrea să cumpere alegătorii și să inducă o instabilitate generală prin această presiune constantă pe care o exercită. În pofida acestor factori de risc, R. Moldova nu doar rezistă, dar este perseverentă în reformele interne și în procesul de aderare la UE.  Grație ajutorului partenerilor noștri externi, în special al României, reușim nu doar să rezistăm, ci și să progresăm.

DW: Din Găgăuzia vin tot mai multe valuri perturbatoare, care sprijină interesele rusești în regiune. Cât de grave sunt aceste mișcări centrufuge a căror forță pare să tot crească?

Mihai Popșoi: Aceste mișcări fac parte din războiul multidimensional pe care îl poartă Federația Rusă: coruperea masivă a alegătorilor pe care am văzut-o la alegerile pentru guvernatorul regiunii găgăuze a scos la iveală planul rusesc de implicare în alegerile noastre prin injectare de cash. Acum Autonomia Găgăuză încearcă să-și influențeze cetățenii în bătălia cu autoritățile centrale de la Chișinău pentru a contribui la percepția generală de instabilitate. Noi, însă, facem tot ce trebuie pentru a păstra situația calmă: oferim sprijin Autonomiei Găgăuze, care este de altfel principala beneficiară a fondurilor europene, dacă acestea s-ar calcula pe cap de locuitor. Vrem să oprim această instrumentalizare rusească a regiunii în favoarea cetățenilor țării noastre. Nu vom da voie Rusiei să-și facă de cap în R. Moldova și vom munci cât se poate să o împiedicăm.

DW: Se poate susține singură Autonomia Găgăuză? E normal să existe această autonomie în cadrul micii Republici Moldova?

Mihai Popșoi: Este o soluție din anii 1990 care a rezultat în urma unor mișcări secesioniste. S-a dovedit o soluție sustenabilă în sensul păstrării păcii interetnice. 

DW: Există riscul ca manipulările, instigările și banii rusești să ducă la o situație de rupere, de desprindere a Găgăuziei într-o mișcare independentistă?

Mihai Popșoi: Din păcate, aceste mișcări au început mai demult și nu par să se oprească. A fost un referendum local în 2014, când dirijorii procesului au încercat să pună în antiteză procesul nostru spre Europa cu agenda pro-rusească pe care o promovau anumite forțe politice. Noi trebuie să muncim în continuare pentru a le explica cetățenilor noștri din Găgăuzia care este cu adevărat beneficiul integrării europene și cât de mult beneficiază chiar ei și toți cetățenii moldoveni de pe urma acestui sprijin generos din partea UE, fie că vorbim despre construcția unei școli, fie că sunt investiții în drumuri, în apă, în canalizare, ca să nu mai vorbim despre piața europeană, care este principala piață de desfacere pentru produsele din R. Moldova. Merită să facem cât mai mult pentru a-i scoate din mrejele Rusiei pe cei care nu înțeleg din ce parte vine prosperitatea.

DW: Sondajele arată însă că, deși Chișinăul investește mulți bani în Găgăuzia, oamenii de acolo continuă să joace cu inamicul. 

Mihai Popșoi: Nu doar ei, sunt destui și în restul țării care nu internalizează importanța UE, de aceea trebuie să nu ne oprim din explicat și discutat cu ei despre ce mult ar însemna apartenența la Uniunea Europeană. Uneori e greu, am avut și politicieni care au profitat atât de canalele rusești, cât și de banii europeni. Cetățenii noștri au trăit într-o bulă propagandistică vreme de 30 de ani și e greu să-și schimbe viziunile și simpatiile atât de curând. E responsabilitatea noastră de a-i rupe de această dependență și să-i ancorăm în spațiul valoric și mediatic european.

DW: Cât credeți că va dura acest proces de schimbare? O generație?

Mihai Popșoi: E de datoria noastră să facem acest efort indiferent de cât de mult va dura. Este în interesul țării noastre ca oamenii să inernalizeze aceste valori europene.

DW: Transnistria e un caz și mai complicat. La un moment dat au fost discuții despre ideea renunțării la Transnistria pentru a ușura drumul R.Moldova spre UE. E posibil?

Mihai Popșoi: Nu, poziția noastră oficială este reintegrarea pe cale pașnică a acestei regiuni, mai ales acum când atât de multe oportunități economice se deschid în fața noastră, oportunități de care se bucură din plin și Transnistria. 

DW: Cum poate fi integrată R.Moldova cu această enclavă, care are propria sa monedă, propria sa elită politică pro-rusă, soldați ruși și depozite de arme rusești pe teritoriul ei?

Mihai Popșoi: Într-adevăr elitele și factorul rusesc nu vor să facă parte din R. Moldova, dar oamenii de rând, care e adevărat că votează cu picioarele, vin să muncească la Chișinău, vin să beneficieze de servicii medicale și de școli: ei înțeleg unde este viitorul. Și ei, și mediul de afaceri. Regiunea transnistreană exportă proporțional mai mult pe piața UE decât restul țării. 80% din ceea ce se produce în Transnistria merge în UE, față de 70% în restul R.Moldova, de aceea transnistrenii sunt și mai dependenți de piața UE, de aceea oamenii de afaceri și cetățenii simplii înțeleg unde este viitorul. Mizăm deci pe această interconectare economică. Nu mai suntem la fel de dependenți de energia din Transnistria. Nu mai importăm gaz rusesc și ne ancorăm repede în piața europeană. Pe de altă parte, există precedentul Ciprului, care a fost primit în UE, cu toate că există enclava Ciprului de Nord, o enclavă rămasă în afara Uniunii. Nu mizăm pe acest precedent, dar apreciem faptul că partenerii noștri de la Bruxelles nu condiționează procesul integrării de rezolvarea conflictului transnistrean, fiindcă acest lucru ar oferi un veto Federației Ruse, care în acest fel ar bloca procesul integrării noastre. E adevărat că e normal să rezolvăm această problemă înainte de integrare, dar acest lucru nu trebuie să fie o precondiție.

DW: Ce e cel mai grav pentru R. Moldova în acest moment? Care e riscul major?

Mihai Popșoi: Situația de pe front, care a evoluat destul de nefericit. Dar sperăm că noul ajutor american va modifica dinamica armatei ucrainene și vom vedea rezultate tot mai bune. Ceea ce se întâmplă pe front are o reflecție și în R. Moldova și ne creează dificultăți economice și anxietate.

DW: Cât de mare e riscul legat de referendumul pe care îl organizează R. Moldova pentru integrarea în UE, odată cu alegerile din toamnă?

Mihai Popșoi: E un risc, dar și o oportunitate, pentru a demonstra ce-și dorește R. Moldova cu adevărat.