Fără consecinţă legislativă imediată, decizia Parlamentului este, însă, un mesaj politic atât în ce priveşte susţinerea unor strategii alternative de dezvoltare durabilă cât şi pentru relaţia dintre susţinătorii proiectului exploatării de la Roşia Montană şi grupurile politice la care aparţin.

Printre cei care au votat împotriva proiectului minier Roşia Montană se numără şi eurodeputatul PD-L Monica Macovei: „Nu sunt specialistă în acest domeniu, folosirea cianurilor. Am ascultat, în măsura în care am putut, opiniile şi argumentele ambelor părţi şi pot spune că nu m-au convins argumentele celor din partea companiei Roşia Montană. Prin urmare, eu astăzi am votat potrivit conştiinţei mele, adică nu în favoarea companiei. Sunt situaţii în care parlamentari votează altfel decât grupul – dar grupul EPP a votat, astăzi, în acelaşi mod în care am votat şi eu. Amendamemntele au fost iniţiate de câţiva parlamentari români, din PD-L. Eu nu m-am alăturat lor.”

În opinia unui alt reprezentant al polului popular din Parlamentul European, Laszlo Tökes, România trebuie să îşi asume statutul de membru al familiei europene. „Avem de-a face cu un duşman – sau un oponent – foarte tare, viaţa economică, faţă de care, de multe ori, şi politicul se retrage şi se corupe. Am reuşit să internaţionalizăm problemele noastre specifice, legate de Roşia Montană şi de alte localităţi, cum ar fi Baia Mare, unde doresc din nou să înceapă activitatea de minerit. Problema noastră, a transilvănenilor, a românilor şi a maghiarilor, se califică într-o problemă europeană”, a conchis Tokes.

Cristian Preda (PD-L) a susţinut intens, în zilele din urmă, cauza exploatării de la Roşia Montană. Presa a deplâns excesul de precauţie. „Trebuie găsite surse de dezvoltare pentru diverse comunităţi iar acesta este un exemplu şcoală: resurse există dar din pricina ezitărilor, din pricina fricii, din pricina unor presiuni foarte diferite ca natură, comunitatea stă pe loc. Cred că ecologia este puţin prezentă find mai degrabă un pretext. La nivel general, în România nu există o sensibilitate ecologică”.

În Parlamentul European a fost prezent şi Remus Cernea, imaginea neinstituţionalizată, încă, a dimensiunii politice a ecologismului din România: „Mă bucur enorm că politicieni de la toate grupurile europarlamentare au înţeles miza acestei rezoluţii. Parlamentul European a predat o lecţie de raţionalitate acelor politicieni din România care au susţinut proiectul exploatării miniere pe bază de cianuri”, a comentat Cernea, preşedinte executiv al Partidului Verzilor din România.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Rodica Binder