La începutul anului 1996 soldaţi germani au păşit pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul altui stat european în echipament de luptă. Germanii nu s-au dus în Bosnia-Herţegovina în calitate de "căşti albastre" ale ONU, ci ca reprezentanţi ai NATO.

Fosta republică iugoslavă a fost precipitată de minoritatea sârbă din ţară, cu ajutorul trupelor autocratului Slobodan Miloşevici, în cel mai sângeros război din Europa, din 1945 şi până atunci. În decembrie 1995 reprezentanţii taberelor beligerante, ai ţărilor vecine şi şefii de stat şi de guvern ai SUA, Marii Britanii, Franţei şi Germaniei au semnat Acordul de pace de la Dayton.

Misiunea NATO din Bosnia a schimbat armata germană

NATO a format trupa "Implementation Force", IFOR, ulterior "Stabilization Force", SFOR, pentru a asigura respectarea armistiţiului în mica ţară sud-esteuropeană, cu participare germană.

Dar acea misiune nu a marcat doar începutul angajamentului NATO în ţările Balcanilor de Vest. Mai ales armata germană nu era decât parţial pregătită pentru misiunea în mica şi muntoasa Bosnie.

Aşa-numitele misiuni "Out-of-Area" nu au figurat până atunci în planurile de instrucţie ale Bundeswehr. În Bosnia a fost nevoie de lărgirea unor drumuri fiindcă tehnica grea de luptă nu ar fi putut avansa altminteri.

În timpul Războiului Rece, trupele Bundeswehr au fost pregătite în cadrul NATO mai ales pentru respingerea unui atac al statelor membre ale Pactului de la Varşovia, din care făceau parte ţările din sfera de influenţă sovietică, inclusiv defuncta Republică Democrată Germană.

Numai acolo Uniunea Sovietică avea staţionaţi o jumătate de milion de soldaţi. Acestora li se adăugau cei 150.000 de militari ai armatei RDG-iste, care purta denumirea de Nationale Volksarmee (NVA).

Manevrele "Atac sovietic în câmpia din nordul Germaniei"

Manevrele NATO simulau în fiecare an respingerea unui atac preponderent cu tancuri, executat în câmpia din nordul Germaniei.

Unităţi ale Bundeswehr dotate cu tancuri de luptă Leopard ieşeau în calea agresorului din est, până când, cu sprijinul SUA, principalul partener din cadrul NATO, se reuşea asigurarea unei supremaţii aeriene neîngrădite.

În acest scop destul de precis definit în cadrul NATO, efectivele armatei Germaniei de Vest au crescut de la 249.000 de soldaţi în anul 1958 la 493.000 de soldaţi în anul 1972, acesta fiind maximul atins vreodată de Bundeswehr.

Până la căderea zidului din Berlin, Bundeswehr a avut aproximativ 480.000 de militari. Apoi efectivele sale s-au redus.

181.000 de soldaţi

La două decenii de la reunificarea Germaniei şi de la destrămarea Cortinei de Fier care separa vestul de estul Europei, armata germană nu mai avea decât aproximativ 200.000 de militari. Iar potrivit unei statistici a Ministerului federal al Apărării, în 2023 efectivul era de numai 181.000 de soldaţi.

Dintre aceştia doar o mică parte sunt gata de luptă în cadrul NATO. Mai ales misiunea din Afganistan, ca urmare a atacurilor teroriste din SUA, din 2001, a transformat din nou Bundeswehr. Obiectivul urmărit multă vreme a fost  formarea unor unităţi care să poată fi transportate rapid, până în Afganistan, la nevoie. Dar totul s-a schimbat în februarie 2022, când a început invazia rusă în Ucraina. Cancelarul Olaf Scholz a anunţat atunci în Bundestag o "schimbare a timpurilor".

Respingerea unui atac de proporţii în Europa este un scenariu cu care mulţi militari nu mai sunt familiarizaţi la mai bine de trei decenii de la încheierea Războiului Rece.

Pistorius: "Gata de război" în termen de cinci ani

Bundeswehr trebuie să devină "gata de război", afirmă ministrul german al Apărării, social-democratul Boris Pistorius. Analizele pleacă de la premisa că Rusia ar putea îndrăzni un atac asupra teritoriului NATO peste mai puţin de cinci ani. De la invazia în Ucraina, Rusia a trecut la economia de război.

După trei decenii de misiuni "Out-of-Area", muniţia Bundeswehr pentru respingerea unui astfel de atac nu ar ajunge decât pentru câteva zile.

NATO trebuie să se înarmeze, astfel încât militarii Moscovei să fie descurajaţi să rişte un astfel de atac, aşa cum s-a întâmplat în cele patru decenii ale Războiului Rece.