Diagnosticul de cancer este un şoc pentru pacient. Profesorul universitar Wilhelm Bloch explică de ce sportul ajută la prevenirea şi în tratamentul cancerului.
Publicitate
Domnule Bloch, care este domeniul activităţii dumneavoastră de cercetare din cadrul Institutului de Medicină Sportivă din Köln?
Wilhelm Bloch: Patru din cele zece grupe de lucru din institutul nostru se concentrează pe relaţia dintre sport şi cancer. Lucrăm în prezent la un mare proiect UE, care analizează noi căi terapeutice contra cancerului, folosind antrenamentul de mare intensitate în interval (HIIT) la pacientele cu cancer mamar. Vrem să înţelegem mai bine ce se petrece de fapt în organismul unei persoane bolnave de cancer atunci când face sport. Vrem să aflăm care este efectul activităţii sportive asupra organismului şi dacă poate susţine tratamentul.
În 2007, când am început aceste studii, ne-am concentrat asupra efectelor secundare ale tumorii şi terapiei cancerului, căutând câi pentru a le reduce. Cu timpul am constatat că activitatea sportivă ajută nu doar la reducerea acestor efecte secundare.
Mai precis?
Mai întâi este vorba de aspectul profilactic. Cine face sport, reduce riscul îmbolnăvirii de cancer. Pe de altă parte, observăm că sportul ajută în procesul de recuperare a pacientului. Astăzi ne concentrăm mai mult pe folosirea sportului ca însoţitor în terapia cancerului, pentru a susţine procesul de vindecare.
Ce se întâmplă în organismul unui pacient de cancer când face sport?
Prin activitatea sportivă se declanşează procese în organism, care stimulează combaterea tumorilor. Sportul nu vindecă pacientul de cancer, dar sprijină organismul în lupta contra cancerului şi face ca terapia să fie mai eficientă. În plus este stimulat sistemul imunitar. Are loc un proces imunologic cu efect direct asupra cancerului.
Cum trebuie să ne imaginăm acest proces în mod concret?
Un exemplu al cercetărilor noastre sunt aşa-numitele celule naturale ucigaşe. Acestea recunosc celulele canceroase, le atacă şi le pot distruge. Vorbim despre un proces de descompunere. Celulele ucigaşe pot fi mai active sau mai puţin active. Gradul de activitate al acestora creşte în cazul pacienţilor antrenaţi sau după desfăşurarea unei activităţi sportive. Există şi multe alte celule care joacă un rol mare în combaterea cancerului şi care reacţionează în mod similar.
Cât de active sunt celulele ucigaşe?
Putem porni de la premisa că organismul nostru este inundat zilnic de celule deteriorate. Din fericire, de regulă, organismul face faţă cu bine acestui proces. Dar la un moment dat se poate întâmpla ca lucrurile să nu mai funcţioneze bine şi să se formeze un cuib de celule tumorale. Acesta poate rămâne în stare latentă ani la rând, până când, dintr-o dată, tumoarea începe să crească. Un astfel de pericol există mereu.
Cum putem preveni îmbolnăvirea prin sport?
Alergatul sau mersul susţinut timp de şase ore pe săptămână reduce, de pildă, cu 40 la sută riscul cancerului de colon. La cancerul de prostată, riscul poate fi redus cu 25-30 la sută. La fel şi în cazul cancerului mamar. Referitor la cancerul de colon, pe lângă sport, riscul unei îmbolnăviri mai poate fi redus şi printr-o alimentaţie sănătoasă.
10 metode de prevenire a cancerului
Potrivit cercetătorilor, aproape jumătate din cazurile de cancer ar putea fi evitate prin eliminarea unor factori de risc.
Imagine: Getty Images
Tabagismul
Diagnosticarea cu cancer este o experienţă dureroasă şi traumatizantă. Aproape jumătate din cazurile de cancer ar putea fi, însă, prevenite. Tabagismul declanşează fiecare a cincea tumoare. Fumul toxic al ţigărilor nu cauzează doar cancerul pulmonar, ci numeroase alte tipuri de tumori. Fumatul este cea mai importantă cauză evitabilă de decese pe glob.
Imagine: picture-alliance/dpa
Obezitatea favorizează apariţia cancerului
Un alt agent cancerigen este obezitatea. Nivelul ridicat de insulină este responsabil pentru numeroase tipuri de cancer, în special la rinichi, vezica biliară sau esofag. Femeile supraponderale produc cantităţi crescute de hormoni sexuali feminini în ţesutul adipos şi sunt predispuse riscului apariţiei cancerului mamar sau a celui uterin.
Imagine: picture-alliance/dpa
Sedentarismul
Persoanele ce adoptă un stil de viaţă sedentar sunt mai susceptibile de a se înbolnăvi de cancer. Numeroase studii de lungă durată au arătat că exerciţiile fizice previn apariţia tumorilor. Activităţile fizice scad nivelul de insulină şi împiedică îngrăşarea. Nu este necesar ca sportul să fie unul de performanţă. O simplă plimbare prin parc, sau cu bicicleta, face o mare diferenţă.
Imagine: Fotolia/runzelkorn
Consumul de alcool
Consumul exagerat de alcool contribuie la apariţia cancerului cavităţii bucale, laringelui, faringelui, esofagului, ficatului, colonului, rectului şi a celui mamar. În plus, în combinaţie cu fumatul este deosebit de periculos şi riscul apariţiei cancerului creşte de o sută de ori.
Imagine: picture-alliance/dpa
Alimentaţia dezechilibrată
Carnea roşie favorizează apariţia cancerului intestinal. Cauzele exacte nu sunt cunoscute, însă studiile ştiinţifice indică o corelaţie semnificativă între consumul de carne roşie şi cancerul intestinal. În schimb, alimentele care previn cancerul sunt legumele, fructele şi peştele. De asemenea, important este şi modul de preparare a alimentelor, indicat fiind prin fierbere şi coacere.
Imagine: Fotolia
Evitarea mâncărurilor de tip fast-food
O dietă sănătoasă constă în legume, fructe şi fibre dietetice care pot preveni apariţia cancerului. Cu toate acestea, în urma unor studii aprofundate, cercetătorii au descoperit că o dietă sănătoasă are un impact mai mic asupra prevenirii cancerului decât estimaseră iniţial. Riscul producerii cancerului scade cu mai puţin de 10 procente.
Imagine: picture-alliance/dpa
Expunere la radiaţii UV
Razele ultraviolete (UV) ale soarelui pot pătrunde în structura genetică a organismelor şi să producă modificări la nivelul genei. Prin reducerea expunerii la razele UV putem să ne protejăm de cancerul de piele. În ultimii 30 de ani, numărul pacienţilor cu melanom - formă de cancer direct influenţată de expunerea excesivă la razele ultraviolete - a crescut considerabil.
Imagine: dapd
Cancerul declanşat de infecţii
Anumite virusuri şi bacterii pot favoriza apariţia unor tipuri de cancer: virusul hepatitei B (cancerul ficatului); papilomavirusuri (cancerele de col uterin, anus, penis sau a unor forme de cancer oral); virusul Epstein-Barr (limfoame şi cancer ORL); HIV (cancerul de col uterin, plămân, ficat etc.); Heliobacter pylori (80% din cazurile de cancer la stomac).
Imagine: picture-alliance/dpa
Anticoncepţionale
Potrivit cercetătorilor, pilulele contraceptive cresc riscul apariţiei cancerului mamar, dar în acelaşi timp scad considerabil riscul apariţiei cancerului uterin. Într-un final, anticoncepţionalele sunt mai mult benefice decât dăunătoare, atunci când vine vorba de cancer.
Imagine: Fotolia/Kristina Rütten
Factori genetici
Chiar şi în condiţiile ideale în care faceţi tot posibilul să duceţi o viaţă echilibrată, nu puteţi avea garanţia imunităţii împotriva cancerului. Jumătate din cazurile de cancer sunt cauzate de mutaţii genetice sau de vârsta înaintată.
Imagine: Fotolia/majcot
10 imagini1 | 10
Cum susţine sportul terapia?
Prin stimularea sistemului imunitar. Starea generală a pacienţilor care fac sport, aşa cum trebuie şi bine dozat, se ameliorează. Dacă starea generală e mai bună, pacientul suportă mai bine terapia. Mulţi pacienţi slăbiţi întrerup chimioterapia pentru că nu mai suportă efectele secundare ale acesteia. Astfel scad şansele de vindecare. Între timp credem că e aproape obligatoriu ca persoanele bolnave de cancer să mediteze asupra includerii sportului şi a activităţii fizice în terapie.
Wilhelm Bloch este profesor la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Köln, şef al Institutului de Medicină Sportivă din acelaşi oraş renan.