Miniștrii de Interne din Uniunea Europeană au votat în această dimineață, în deschiderea Consiliului JAI de la Bruxelles, admiterea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor din statele membre (COREPER) agrease deja, la 27 noiembrie 2024, aderarea României și Bulgariei la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre iar președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene a introdus pe ordinea de zi a întâlnirii de joi stabilirea datei pentru eliminarea controalelor. În cazul ambelor țări, normele Schengen au fost deja introduse de la 31 martie 2024 pentru intrările aeriene și maritime.

”Primele șase luni vor arăta așa cum arată granița dintre Ungaria și Austria”, a declarat, înaintea ședinței de la Bruxelles, ministrul român de Interne Cătălin Predoiu. Aceasta înseamnă că vor exista în continuare filtre de control la punctele de trecere a frontierei, însă verificările vor fi făcute prin sondaj, în funcție de suspiciunile agenților poliției. ”Ori de câte ori polițiștii observă un posibil risc, intervin și fac controale”, a completat Predoiu după reuniunea JAI, adăugând că ”în unele zile s-ar putea să nu fie făcut nici un control”.

Prelungitul veto de la Viena și Haga

Decizia de joi a fost posibilă după ce Austria și Țările de Jos, ultimele două state din UE care aveau obiecții, au renunțat la opoziția față de admiterea celor două candidate. La Viena, ministrul de Interne Gerhard Karner a afirmat, cu o zi înaintea consiliului JAI, că ”putem trece la următorul pas. După Schengen aerian, Schengen terestru este acum deschis pentru România şi Bulgaria”.

Aflată într-un lung și complicat șir electoral, Austria s-a opus constant în ultimii doi ani extinderii zonei de liberă circulație, pe motiv că regulile existente nu sunt suficient de ferme pentru a stopa fluxurile de migrație ilegală. Partidele de centru de la Viena au folosit acest subiect pentru a se poziționa intern în lupta electorală împotriva principalei forțe populiste de dreapta, Partidul Libertății (FPÖ). De fapt, guvernul cancelarului Karl Nehammer a pus, prin veto-ul la adresa României și Bulgariei, presiuni asupra instituțiilor europene în vederea reformării legislației de azil, ceea ce, în cele din urmă, a și reușit. „Austria a solicitat politici dure, dar constructive și a făcut Europa mai sigură”, a comentat recent ministrul de Interne Karner: în 2022, anul vetoului, Austria înregistra 70.000 de treceri ilegale ale frontierei, anul acesta doar 4000.

Parlamentul de la Haga a votat ieri susținerea unei decizii a Consiliului JAI, în ciuda unei moțiuni introduse de formațiunea populistă de dreapta Partidul Pentru Libertate, condusă de Geert Wilders. Obiecția, respinsă de o majoritate a deputaților olandezi, avertiza că o decizie favorabilă României și Bulgariei va duce la ”afluxul mai multor solicitanți de azil, migranți ilegali și criminalitate”. În privința României, guvernele conduse de actualul secretar general NATO Mark Rutte au fost mai maleabile, însă Țările de Jos au contestat în ultimele luni capacitatea Bulgariei de a proteja eficient granița externă a Uniunii, mai precis frontiera cu Turcia.

Primele felicitări, de la vârful UE

Prima reacție internațională a venit de la președinta Parlamentului European, Roberta Metsola: ”S-a terminat. S-a hotărât. Este meritat. România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări oamenilor din ambele țări care au muncit din greu și tânjesc pentru asta. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită”, a scris oficiala comunitară pe platforma X.

Și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a salutat cu o postare în română și bulgară încheierea lungului proces de aderare. ,,Pe deplin în Schengen, unde vă e locul”, a scris șefa executivului comunitar tot pe rețeaua X.

Iohannis: Cei care ”instigă la negarea beneficiilor europene vor izolarea României”

Într-un mesaj televizat, transmis la scurt timp după anunțul de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre beneficiile imediate ale deciziei - timpul redus la graniță și costurile logistice mai mici pentru companii, creșterea competitivității produselor și serviciilor românești, dar și atractivitatea României pentru investitorii străini.

Iohannis a comentat și ceea ce a numit ”încercări grave de a minimiza importanța și beneficiile apartenenței noastre la spațiul european”. Cetățenii, a adăugat președintele, ”au nemulțumiri și sunt îndreptățiți să ceară mai mult” de la instituțiile comunitare, dar ”cei ce dau vina pe Uniunea Europeană nu ne vor binele”. Cei care ”instigă la negarea beneficiilor și valorilor europene sunt adversari ai democrației și libertății și vor izolarea României”. În realitate, a amintit Iohannis, ”de câte ori ne gândim la o viață mai bună, ne gândim la viața într-o țară occidentală. Ne dorim mai multe libertăți, nu mai multe restricții, ne dorim mai multă Europă, nu mai puțină.

Ciolacu: Noi locuri de muncă și mai puțin stres pentru diaspora

”O victorie a dreptății și demnității naționale”, a comentat premierul Marcel Ciolacu, care a apreciat că la rezultatul de astăzi au contribuit deopotrivă „lideri de opinie din țară și străinătate, personalități publice și oameni obișnuiți, alături de miniștri, diplomați, europarlamentari și tehnicieni din zeci de instituții”.

Șeful guvernului a vorbit și el despre competitivitatea sporită a mărfurilor și a apreciat că măsura va duce și la noi oportunități de afaceri și la crearea mai multor locuri de muncă. Premierul a ținut să puncteze beneficiile românilor din diaspora, ”care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile și mai puțin stres în călătorii”.

Ciolacu a mulțumit în mod special cancelarului Germaniei Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sanchez, șefei guvernului Italiei Giorgia Meloni și lui Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, țară care deține de altfel președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Printre cei evocați de Ciolacu au fost și liderii instituțiilor europene, care au pledat constant în ultimii ani cauza aderării României la Schengen.

Cooperare UE la granițele externe

Zona de liberă circulație, așa-numitul spațiu Schengen, este formată din 29 de țări. România și Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene din 2007. Potrivit Comisiei Europene, ambele țări îndeplinesc de cel puțin doi ani cerințele tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen, dar au fost acceptate abia în primăvara acestui an și cu restricții.

Într-un interviu acordat în urmă cu un an cotidianului austriac liberal Der Standard, premierul Marcel Ciolacu estima la doua procente din PIB pierderile provocate de timpii de așteptare de la granițele României. Ciolacu nu excludea posibilitatea de a se adresa Curții Europene de Justiție cu o plângere împotriva Austriei. Cu un an înainte, fostul ministru al Economiei, Florin Spînu, evalua la 10 miliarde de euro pagubele anuale înregistrate de România rămasă în afara spațiului Schnegen.

Bulgaria și România vor primi sprijin din partea UE în protejarea frontierelor lor externe. Organizația europeană de control al frontierelor Frontex va contribui la securizarea frontierelor bulgaro-turce și bulgaro-sârbe. În plus, o parte dintre angajații care asigurau controlul la granițele României cu Ungaria și Bulgaria vor fi relocați la cele cu Moldova, Ucraina și Serbia.