Acest proces se înscrie într-o evoluție tot mai evidentă, acuză politologul Cristian Pîrvulescu: ”Mai multe organizații neguvernamentale din domeniul mediului și al drepturilor omului sunt supuse unei atenții sporite, fie prin inspecții inopinate, obligații de raportare complexe sau printr-o retorică publică de natură a le pune la îndoială legitimitatea. În general se observă o presiune sistematică menită să descurajeze un angajament puternic al societății civile”.

Gaz natural în Marea Neagră

În Marea Neagră, în largul coastelor României, se află un zăcământ uriaș de gaze naturale - aproximativ 100 de miliarde de metri cubi - pe care compania austriacă OMV și concernul Romgaz doresc să îl exploateze. România ar putea deveni astfel cel mai mare producător de gaz natural din UE, iar guvernul de la București speră să obțină independența energetică și venituri de miliarde.

Exploatarea, care ar trebui să înceapă în 2027, este o veste bună pentru investitori și pentru țară. Însă ecologiștii, în special cei de la Greenpeace, protestează vehement, argumentând că proiectul ar sabota obiectivele climatice ale Uniunii Europene. ONG-ul nu se limitează la proteste, ci încearcă să stopeze proiectul inclusiv cu mijloace legale. Mai multe procese sunt în curs de judecată.

În ianuarie, organizaţia Greenpeace a pierdut un proces și a fost condamnată să plătească cheltuieli de judecată către OMV și Romgaz, în valoare de aproximativ 30.000 de euro fiecare. În mai, Greenpeace a mai pierdut un proces, în urma căruia trebuie să plătească aproximativ 16.000 de euro cheltuieli de judecată către companii.

Totuși, ONG-ul susține că nu ar fi primit niciodată o cerere de plată din partea companiilor. În schimb, Romgaz a angajat un executor judecătoresc, care a constatat că Greenpeace ar fi în insolvență.

”Este absurd, bineînțeles că putem plăti costurile”, spune Mihnea Matache, purtătorul de cuvânt al Greenpeace România. Acuzația este strâns legată de o a descoperire pe care Romgaz crede că a făcut-o, în sensul că ar exista două organizații diferite cu numele Greenpeace, cu două coduri fiscale diferite.

Prin intermediul unei identități false, Greenpeace ar vrea să se asigure că, în caz de nevoie, nu va fi răspunzătoare pentru plata amenzilor, se afirmă în acuzație. Acesta este motivul pentru care Romgaz solicită dizolvarea Greenpeace.

”O acțiune clasică de intimidare”

Purtătorului de cuvânt al Greenpeace, Mihnea Matache, aceste acuzații îi stârnesc râsul. Da, Greenpeace are două coduri fiscale, spune el, unul pentru afaceri naționale și unul pentru afaceri internaționale. ”Este ceva absolut normal”.

El nu crede că acțiunea în justiție va avea succes. ”Vor doar să ne destabilizeze susținătorii, să ne epuizeze resursele, să ne obosească și să ne intimideze”.

Politologul Pîrvulescu este de aceeași părere: ”Acțiunea în justiție pare mai degrabă o formă de răzbunare împotriva activismului și a comunicării publice a organizației decât o revendicare legitimă. Este un caz clasic de acțiune în justiție cu scop intimidant”, spune reputatul expert.

În limba engleză, această procedură se numește SLAPP – strategic lawsuit against public participation - adică ”acțiune strategică împotriva participării publice”. Prin cereri de despăgubiri absurd de mari și procese de lungă durată, organizațiile civile sunt supuse unei presiuni financiare și umane atât de mari încât nu mai pot exercita dreptul de a se adresa justiției, ori pur și simplu sunt nevoite să se dizolve.

Ministrul român al Energiei este un om controversat

Proiectul de extracție a gazelor naturale din largul coastelor României poartă numele ”Neptun Deep” și este considerat unul dintre cele mai importante proiecte ale ministrului român al Energiei, Sebastian Burduja. La solicitarea DW, ministerul a declarat că nu are nicio legătură cu acțiunea în justiție intentată de Romgaz împotriva Greenpeace, dar a subliniat importanța crucială a proiectului Neptun Deep pentru economia românească.

Pe Facebook, Burduja a felicitat Romgaz pentru acțiunea în justiție și a acuzat Greenpeace de ”practici comerciale frauduloase”.

Burduja s-a exprimat în mod repetat în mod critic la adresa ONG-urilor de mediu. Încă din martie, el a îndemnat companiile să dea în judecată organizațiile de mediu pe sume exorbitante. În replică, într-o scrisoare deschisă, 112 organizații de mediu au cerut demisia lui Burduja, pe care îl acuză de ”vânătoare de vrăjitoare”.

Ministerul Energiei dezavuează acuzațiile potrivit cărora ar vrea să reducă la tăcere societatea civilă și atrage atenția că în joc sunt pur și simplu interesele economice strategice ale României:

”Credem că organizațiile neguvernamentale au și trebuie să aibă un rol important în viața socială și publică a unei țări. Dacă organizațiile în cauză nu au încălcat legea sau nu au comis abuzuri, nu au motive de îngrijorare”.

Încă din 2021, trei ONG-uri de mediu au fost chemate în fața unei comisii parlamentare de anchetă, sub amenințarea unei posibile urmăriri penale. Comisia dorea să stabilească dacă nu cumva prețurile la energie au crescut puternic tocmai din cauza faptului că organizațiile de mediu au împiedicat construirea de centrale pe cărbune și hidroelectrice. Organizațiile vizate au criticat faptul că demersul a influențat percepția publică asupra lor și le-a transformat în țapi ispășitori.

În 2024, raportorul special al ONU pentru apărătorii mediului, Michel Forst, și-a exprimat îngrijorarea față de ”campania de hărțuire și intimidare” a statului român. Presa sugerează că ministrul român al Energiei a dispus, în octombrie 2024, deschiderea unor anchete penale împotriva mai multor organizații de protecție a mediului. Până în prezent, Ministerul Energiei nu a confirmat și nici nu a negat acest lucru.

Presupuse legături cu Rusia

”Vor să ne intimideze și au succes, pentru că acum ne gândim de două ori înainte să dăm în judecată Romgaz”, spune Vlad Cătună, manager de campanie pentru Neptun Deep la Greenpeace. Unul dintre motive ar fi și costurile de judecată mari pe care organizațiile de mediu le-ar avea de suportat în cazul unei înfrângeri. Deși, după ultima acțiune pierdută, Greenpeace a fost obligată să plătească ”doar” 16.000 de euro, Romgaz și OMV ceruseră 250.000 de euro.

Ministerul Energiei nu încearcă să acționeze împotriva ONG-urilor de mediu doar în instanță. Ministrul și anumite instituții de presă apropiate de guvern sugerează în mod repetat că Greenpeace și alte organizații de mediu ar avea legături cu Rusia. Statul rus, argumentează aceștia, urmărește să împiedice România să extragă gaze, pentru ca țara să rămână dependentă de gazul rusesc.

Matache și Cătună consideră aceste acuzații absurde și amintesc faptul că Greenpeace este interzisă în Rusia din 2023, fiind declarată ”organizație nedorită”. Acuzațiile de acest fel ar putea avea însă ecou în opinia publică, subminând critica legitimă.

”Este foarte rău pentru democrația noastră”, comentează Cătună despre acțiunea Ministerului Energiei. Pîrvulescu cataloghează procesul ca fiind îngrijorător: ”Transmite un semnal descurajator societății civile și subminează spațiul pentru o dezbatere democratică despre politica privind clima și energia”.

Articolul a fost publicat iniţial în limba germană.