În același timp, diplomația de la București a încercat să-i ajute pe cei care au pașapoarte românești să plece din Israel. Astfel, peste 2000 de cetățeni români au fost evacuați cu 27 de curse de linie.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat duminică seară că în jur de 250 de români cu dublă cetăţenie din Fâşia Gaza au cerut ajutorul statului român și că autoritățile autohtone se coordonează cu celelalte state ale UE pentru a găsi o soluție. Primul ministru susține că, „fără excepție”, toți cei care au cerut evacuarea din Israel sunt deja în România iar în ceea ce-i privește pe cei din Fâșia Gaza „nu sunt motive de îngrijorare asupra vieţii lor", fiindcă marea lor majoritate „s-a comasat în sud" și se află în legătură permanentă cu oficialii români. 

Potrivit  statisticilor oficiale, în Israel trăiesc 86.200 de cetăţeni născuţi în România, plus 125.800 de urmaşi ai familiilor originare din Romania născuţi în Israel. Ministerul român de Externe vorbește despre o comunitate de peste 200.000 de persoane cu rădăcini în România, dar precizează că aproape 90% dintre israelienii născuţi în România au peste 55 de ani. Numărul mare al celor care încă mai au conexiuni cu România l-a determinat pe fostul președinte al Israelului, Reuven Rivlin, care a vizitat Bucureștiul acum doi ani, în ultimul său an de mandat, să spună că legăturile „profunde" dintre România şi Israel se bazează atât pe „trecutul comun", cât şi pe „viitorul comun" al celor două ţări.

Rivlin a subliniat că România și Israel sunt „prietene strategice”, a menționat contribuția pe care evreii din România au adus-o culturii iudaice, dar a adăugat hotărât că „istoria nu poate fi uitată”, cu tot „antisemitismul violent, pogromurile, omorurile, în special cele din perioada Holocaustului”.

Și cu ocazia vizitei președintelui Israelului la București și mai înainte, România a promis că va înființa un muzeu al istoriei evreilor și Holocaustului, dar nu există încă niciun pas înainte.

Dintr-un sondaj pentru Institutul Elie Wiesel rezultă că 54% dintre români consideră că evreii își urmăresc doar propriile interese, că ar fi mai bine ca aceștia să trăiască în țara lor (37%) sau că ar trebui să li se limiteze accesul la anumite profesii (30%). Mai grav, 65% dintre respondenți cred că Holocaustul s-a întâmplat în Germania, 52% în alte țări și doar 32% spun că s-a întâmplat și în România. Apoi, 60% dintre români continuă să creadă că mareșalul Antonescu, artizanul deportărilor din România, a fost un „mare patriot” și foarte mulți tineri îl văd ca pe un „lider democrat”.

Prejudecățile, necunoașterea istoriei, lipsa de informare îi fac și azi pe destui români să se ralieze pe rețelele sociale mai curând propagandei pro-Hamas, decât să vadă atrocitățile pe care teroriștii le-au făcut în atacul pe care l-au declanșat în urmă cu 10 zile asupra Israelului.

În schimb, liderii de la București și-au exprimat regretul față de dramele din Israel iar Parlamentul a adoptat o declarație de solidaritate, în care se precizează că „deputații și senatorii au fost șocați de atacurile barbare". 

Președintele Klaus Iohannis a vorbit la telefon cu omologul său israelian Isaac Herzog despre tragedia care s-a abătut asupra Israelului și i-a dat asigurări acestuia că România „este pregătită să ofere asistență de urgență în orice moment, dacă va fi necesar”, iar primul-ministru urmărește fluxul românilor repatriați.

În schimb, fostul director al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, glosează asupra antireformei juridice din Israel și a tristului ei efect: „Militarii și toți șefii Mossad în viață l-au avertizat pe Bibi că abolirea democrației este o amenințare la adresa existenței statului” și, „șapte luni mai târziu, confirmarea a venit tragic”. De la un fost șef de serviciu secret era, poate, mai interesantă o analiză de impact a războiului asupra regiunii în care se află România, mai ales că la frontiera țării cu Ucraina continuă să cadă drone rusești înr-un alt conflict care se întețește.