Statele UE au decis joi, 8.12., să admită Croaţia în spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, controalele la graniţă vor fi desfiinţate. Anunţul a fost făcut la Bruxelles de preşedinţia cehă a Consiliului European. În schimb, pentru admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen nu a existat unanimitate. Iniţial se preconiza admiterea tuturor celor trei state membre ale UE în spaţiul Schengen.

Ministra germană de Interne, social-democrata Nancy Faeser, s-a pronunţat joi dimineaţă, înaintea reuniunii miniştrilor de Interne din statele UE, pentru admiterea celor trei ţări. Şi Comisia Europeană a făcut presiuni în acest sens până în ultimul moment.

Austria şi Olanda s-au opus admiterii României şi Bulgariei în spaţiul Schengen fiindcă se tem de o amplificare a migraţiei către Occident prin "Ruta Balcanică".

Din spaţiul Schengen fac parte în prezent 22 de state membre ale UE, precum şi Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda. Este cel mai vast spaţiu la nivel mondial în care există libertate de călătorie.

În reacţie la decizia miniştrilor de Interne ai UE, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti a declarat: "România a ratat obiectivul pe care-l are de mai bine de un deceniu și nu va intra în Schengen peste trei săptămâni. Sunt de vină miniștrii Bode și Predoiu care gestionează cele două domenii acoperite de Consiliul JAI, și anume Afaceri Interne și Justiție. Ei nu au pregătit din vreme răspunsuri la întrebările care erau puse în mai multe state-membre. S-au trezit abia când a fost clar că va intra Croația și au încercat să folosească pretextul agresiunii rusești în Ucraina pentru a prinde trenul Schengen, plecat deja din gara Zagreb spre toate destinațiile din UE. Campania de lobby a fost una agresivă, alcătuită din amenințări la adresa olandezilor și austriecilor. În loc să caute cooperarea, pentru a clarifica anumite nelămuriri, oficialii români au ales confruntarea. S-a mers departe: deputați, inclusiv europeni, ca și miniștri din guvernul de la București au amenințat cu boicotul comercial sau cu arestarea unor directori de afaceri austrieci. S-a văzut acum că, la 15 ani de la aderare, mecanismele de decizie din instituțiile europene nu sunt cunoscute de către cei care reprezintă România. Ca și-n alte ocazii, președintele a reacționat cu mare întârziere. El a căutat să obțină sprijinul cancelarului austriac. Nu a reușit. E un eșec nemaivăzut. Nici unul dintre predecesorii săi nu a fost pus într-o situație atât de stânjenitoare de către un partener european."

ia / das (epd, afp, rtre)