E o hotărâre istorică pentru comunitatea LGBT din România. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis plângerea formulată de Asociația ACCEPT și de 21 cupluri împotriva României, prin care a fost reclamată încălcarea Articolului 8 din Convenția CEDO,  mai exact „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”. Pe scurt, cuplurile de același sex nu sunt recunoscute în cazuri limită în spitale, ca aparținători, nu pot decide unul pentru celălalt în cazuri de forță majoră, nu pot ridica de la morgă corpul partenerului în caz de deces, nu pot face demersurile de scoatere a certificatului de deces, nu se pot moșteni unul pe celălalt și nici nu pot beneficia de statutul de co-asigurat din contractul de asigurări de sănătate al partenerului.

Aproape jumătate din statele Uniunii Europene permit căsătoria între persoanele de același sex, iar alte nouă au admis parteneriatul civil. România se află printre ultimele șase țări din UE care nu acceptă nici măcar parteneriatele civile, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.

În decizia de astăzi, România, la fel ca Rusia, într-un caz similar, a venit în fața judecătorilor CEDO cu argumentul că societatea nu este pregătită să accepte și să oficializeze parteneriatele gay. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins acest raționament, explicând că niciodată în cazul minorităților, drepturile fundamentale nu depind de acceptul majorității. Parlamentarii români s-au opus în mod repetat acceptării unei Legi a parteneriatului civil, cu toate că astfel de proiecte au fost depuse de mai multe ori. Practic, în România nu este admis nici măcar parteneriatul heterosexual, cu toate că, potrivit statisticilor, circa un milion de români preferă astfel de aranjamente în locul căsătoriilor și unul din trei copii se naște în afara familiei tradiționale.

Iustina Ionescu, avocată pentru drepturilor omului a explicat la conferința de presă a organizației ACCEPT, că în afara celor 21 de cupluri care au câștigat această cauză la CEDO, mai sunt și altele care așteaptă verdicte tot la această Curte. Potrivit avocatei ACCEPT, statul român nu a negat în fața Curții niciun moment că n-ar fi nevoie de o protecție juridică pentru cuplurile de același sex, adăugând că pe cale de consecință nu există motive pentru atacarea Hotărârii de azi, mai ales că există un precedent: soluția dată de CEDO la începutul anului în cazul Fedotova și alții contra Rusiei, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului obligă toate statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, să instituie o formă legală de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex.

Reticența politicienilor față de cuplurile gay dovedește mai curând prejudecățile clasei politice, decât ale românilor. O cercetare sociologică dată publicității acum doi ani (ACCEPT, 2021) arată că 71% dintre români nu sunt deranjați de un parteneriat civil care să includă și cuplurile de același sex, 68% consideră că legalizarea căsătoriei pentru familiile de același sex în România nu ar avea niciun impact asupra propriilor vieți, iar 43% dintre respondenți sunt de acord cu adoptarea unei forme de protecție legală pentru familiile de același sex. Chiar Referendumul din 2016, când toate partidele cu excepția USR au susținut redefinirea familiei prin Constituție, în așa fel încât să se interzică în viitor familiile gay, a fost un eșec. Atunci 80% dintre români nu s-au prezentat la vot.