Interesul tinerilor din România pentru politică e în creștere însă doar unul din opt este cu adevărat la curent cu subiectele politice, arată un studiu publicat de Fundația Friedrich Ebert. Situația, constată autorii cercetării sociale, se datorează percepției că nu se simt reprezentați.

Studiul, parte dintr-o cercetare comparativă mai vastă, care include 12 țări din sud-estul Europei, și-a propus să ajute la înțelegerea comportamentelor și atitudinilor tinerilor, cât și să exploreze direcțiile de schimbare a societății românești. O cercetare similară a fost realizată în 2018, ceea ce permite și o analiză în perspectivă a evoluțiilor din acești ani.

Stat dezvoltat cu tineri săraci

O primă concluzie prezentată de autori este, de fapt, un paradox: pe de o parte, evoluția economică a României din ultimele două decenii a fost printre cele mai bune din Europa conform mai multor indicatori de dezvoltare; pe de alta, însă, o proporție însemnată a tinerilor au o situație neobișnuit de precară în raport cu nivelul general de dezvoltare. Iar în absența unor intervenții și politici publice noi, care să îi vizeze, perspectivele rămân modeste.

Nu e, deci, de mirare că peste jumătate dintre tineri - mai cu seamă bărbații și tinerii din mediul rural - iau în calcul oportunitatea de a se muta în străinătate, pentru perioade mai lungi de timp, 15% fiind mai degrabă tentați să emigreze definitiv. Motivele sunt preponderent de natură economică și socială - dar sunt și unii care aspiră pur și simplu să experimenteze alte culturi.

Sărăcia și inegalitatea sunt mai pronunțate în rândul tinerilor decât al populației generale din România. Iar numărul celor care nu sunt nici angajați, nici nu își continuă educația sau formarea profesională arată că România se confruntă cu una dintre cele mai dificile tranziții de la perioada de școlarizare la viața activă dintre toate statele Uniunii Europene, notează autorii studiului. În consecință, și indicele de deprivare socială (care exprimă condițiile de viață constrânse de lipsa de resurse), plasează România pe ultimul loc din UE, conform celor mai recente date, din 2022: astfel, 25% din populația cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani are un nivel de trai scăzut, față de 6% la nivel european. De altfel, arată cercetarea FES, tinerii din România sunt mai predispuși decât tinerii din alte țări studiate și care au nivel de dezvoltare mai redus sau egal, să estimeze că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar.

Fără reprezentare politică

Demografia disproporționată în România poate explica, parțial, situația. Numărul celor cu vârste între 15 și 19 ani este de 60% din numărul persoanelor care au 50-54 de ani. Mai mult: proporția tinerilor care au drept de vot, cu vârste cuprinse între 18–29 de ani, este de doar 9% din totalul cetățenilor români cu drept de vot și înseamnă mai puțin de jumătate din proporția celor care au peste 65 de ani. Motivul este o combinație de cauze - de la rata ridicată a natalității de după decretul anti-avort din 1966 până la emigrarea masivă începută în anii 1990. Proporția aceasta scăzută duce și la o reprezentare politică irelevantă și, într-un cerc vicios, la un dezinteres al politicienilor față de acest segment considerat neînsemnat electoral. Această lipsă de reprezentare se regăsește și printre motivele de emigrare enumerate de tineri.

Pe lângă dezinteresul tinerilor pentru viața politică în care sunt practic marginalizați, un alt fenomen este radicalizarea unei părți din segmentul celor care o urmăresc și se implică. Autorii studiului realizat de FES remarcă o distanțare îngrijorătoare de valorile democratice: un sfert dintre subiecți ”sunt de acord că dictatura poate fi o formă de guvernare mai bună decât democrația în anumite situații”, o treime dintre tineri ar renunța la anumite libertăți civile pentru a avea un trai mai bun, iar 40% pentru o viață mai sigură. În fine, 41% consideră că României i-ar trebui ”un lider puternic, care nu își bate capul cu Parlamentul și cu alegerile”.

Tinerele, mai spre stânga decât tinerii

Corupția rămâne pentru aproape trei sferturi dintre tinerii din România principala problemă cu care țara se va confrunta în următorul deceniu. Chiar și în ce privește educația, tinerii sunt preocupați de nivelul corupției: peste jumătate, mai ales elevii de liceu și studenții, sunt înclinați să creadă că notele bune pot fi ”cumpărate”.

Pe locurile doi și trei în ierarhia problemelor societății, din evaluarea tinerilor, se află emigrarea forței de muncă calificate din țară și calitatea serviciilor publice. Tinerii consultați își doresc o intervenție a statului în economie pentru a proteja mediul înconjurător. Din opțiunile de răspuns recoltate de autorii cercetării, cele mai puține îngrijorări le generează terorismul și slăbirea valorilor religioase și tradiționale.

Aproximativ trei sferturi dintre tineri se pot poziționa politic pe o axă stânga-dreapta, cu o deplasare spre dreapta față de datele culese la studiul anterior. Femeile tinere sunt mai critice față de calitatea reprezentării politice și tind să aibă orientări progresiste mai frecvent decât bărbații tineri. Și chiar dacă sunt într-o oarecare măsură predispuși să aprobe perspective autoritare, tinerii din România au, dintre țările studiate, cel mai scăzut nivel de respingere a Uniunii Europene.

Cercetarea are la bază date obținute printr-un sondaj realizat de compania IPSOS în februarie-martie 2024, pe un eșantion reprezentativ pentru tinerii între 14 și 29 de ani din România. Numărul repondenților din România a fost de 1150 din totalul de 8943, câți au fost intervievați în cele 12 țări studiate.