Timp de 30 de ani, relația româno-ucraineană a fost umbrită de dosare nerezolvate: disputa privind platoul continental și-a găsit o soluție doar la Haga în 2009, scandalul Canalului Bâstroe a revenit periodic în actualitate, inflamat uneori artificial sau, cel mai sensibil, drepturile minorității române au alimentat neîncrederea între București și Kiev.

Războiul care a apropiat doi vecini

”Nu trebuie să ne ascundem: istoric a existat neîncredere între țările noastre. Această neîncredere s-a evaporat în momentul începerii războiului din 2022”, a recunoscut președintele României, Nicușor Dan, în deschiderea conferinței de presă care a urmat discuțiilor bilaterale de la Palatul Cotroceni. Dezghețul a venit într-un moment critic pentru națiunea ucraineană: războiul pornit de Rusia a pus în mișcare valuri de refugiați pentru care prima escală în siguranță a fost România. 

Solidaritatea umanitară a fost impulsul pentru o reevaluare profundă a relațiilor bilaterale. România s-a transformat rapid dintr-un vecin precaut într-un hub logistic și militar esențial pentru supraviețuirea Ucrainei. Dincolo de găzduirea mai multor sute de mii de refugiați, a devenit un furnizor discret de securitate, livrând până în prezent 23 de pachete de asistență militară și un sistem Patriot vital pentru apărarea spațiului aerian ucrainean.

România a devenit și una dintre principalele porți maritime ale Ucrainei către lume. După blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, o parte semnificativă a exporturilor de cereale și mărfuri a fost redirecționată prin portul Constanța și pe Dunăre, transformând infrastructura românească într-un coridor vital pentru economia ucraineană. În unele luni din 2023 și 2024, peste jumătate din exporturile agricole ale Ucrainei au tranzitat România - și nu de puține ori s-au iscat tensiuni între autoritățile de la București și industriile românești de profil.

O normalitate prea mult amânată

Discuțiile despre un posibil parteneriat strategic bilateral au început în octombrie 2023: la prima vizită a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în România a fost agreată ridicarea relației la nivel strategic dar documentul a rămas nesemnat. Această întârziere a fost percepută ca o nerealizare notabilă a administrației Iohannis. 

Negocierile s-au împotmolit repetat în jurul drepturilor minorităților din Ucraina, în special în privința reformei educaționale, care amenința să reducă drastic numărul școlilor cu predare în limba română. Mai recent, chiar la începutul acestui an, iritare la București a stârnit și excluderea României din lista statelor cărora Ucraina le permitea dubla cetățenie, listă care includea SUA, Polonia sau Germania. Situația a fost creată din cauza temerilor Kievului de modelul rusesc de ”pașaportizare” masivă, folosit ca pretext pentru invazia în Donbas și Crimeea. Ca urmare, Ucraina a aplicat prea rigid aceeași precauție și altor aliați siguri, cum este România.

Spre deosebire de stilul ceremonial al lui Klaus Iohannis, președintele Dan a abordat relația mult mai tehnic iar noua administrație a folosit standardele europene dar și instrumentele de sprijin pentru Ucraina drept monede de schimb pentru rezolvarea problemelor minorității române. ”Cele două țări își asumă încrederea reciprocă în ce pot să facă împreună”, a subliniat liderul de la Cotroceni. 

Săgeți către vecinul din vest

Dacă Tratatul din 1997 a fost unul de ”non-agresiune și recunoaștere a frontierelor”, Parteneriatul Strategic semnat la Palatul Cotroceni astăzi (joi, 12 martie 2026) transformă România dintr-un vecin tăcut și uneori suspicios într-un pilon central al securității Ucrainei în fața agresiunii ruse și al sprijinului în drumul spre Uniunea Europeană și NATO.

De altfel, în ce privește aderarea la UE, președintele Dan a avut o ieșire destul de dură la adresa boicotului ungar: ”Nu este acceptabil ca o decizie luată de Consiliul European, în formulă de 27, care privește o chestiune extrem de serioasă, un împrumut care să permită Ucrainei, pe de o parte pe parte civilă, dar mai ales pe parte militară, să răspundă la necesitățile pe care le are, să fie contestată două-trei-patru săptămâni mai târziu. România va susține orice variantă juridică pentru a ieși din blocaj”. Parlamentul de la Budapesta a adoptat săptămâna aceasta o moțiune prin care se opune alocării de noi ajutoare europene pentru Kiev dar și aderării Ucrainei la UE, gest care blochează implicit și Republica Moldova.

Președintele Dan l-a invitat pe omologul său ucrainean la summitul B9 care va avea loc la București, în luna mai. Formatul de securitate regională reunește țările din flancul estic al NATO și de data aceasta vor fi reprezentate și statele nordice. S-a discutat, la un moment dat, și despre o posibilă invitație transmisă președintelui american Donald Trump dar, deocamdată, subiectul s-a stins.

Porți și punți

Documentul vorbește explicit despre implicarea României în reconstrucția Ucrainei după război. 

În acest sens este punctat rolul de poartă al României în logistica post-conflict iar Zelenski a și menționat aceasta în conferința comună de presă de la finalul discuțiilor purtate la Palatul Cotroceni. Portul Constanța și noi poduri peste Tisa și Prut sunt artere principale pentru companiile europene care vor folosi România ca hub pentru reconstrucție.

Legăturile mai bune de transport peste graniță nu sunt, economic, singurele elemente incluse în document, ci și interconectarea sistemelor energetice. ”Noi, în regiunea asta, aveam un mod de a ne aproviziona energetic care a dispărut, odată cu începerea războiului împotriva Ucrainei. Cu cât statele din regiune sunt mai interconectate cu atât este mai bine pentru ele”, a apreciat Nicușor Dan, completând: ”Ucraina e o țară în război care la anumite momente are necesități specifice. Am ajutat și vom continua să ajutăm”.

Zelenski a vorbit despre ”două interconectoare în domeniul energiei electrice, foarte convenabil și pentru România, și pentru securitatea energetică a Ucrainei. Am vrea ca primul să fie gata până la finalul anului. Există probleme de birocrație, dar suntem convinși că până la finalul anului să fie gata”.

Vechiul dosar sensibil: minoritatea română

Documentul merge însă dincolo de infrastructură și armament, până la viața comunităților românești din Ucraina. Textul include angajamente privind educația și protecția minorităților, astfel încât românii din Ucraina și ucrainenii din România să își poată păstra limba și cultura, inclusiv în localitățile lor. ”Documentul semnat azi duce nivelul de protecție al minorităților la standardele stabilite de Consiliul Europei”, a comentat președintele Nicușor Dan. ”Ucraina are o reformă a educației în care, în linii mari, comasează școli și, din perspectiva acestui document, face o excepție pentru minorități. Am primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române în acord cu drepturile stabilite în documentele internaționale”, a mai precizat șeful statului român.

Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat un decret privind instituirea în Ucraina a Zilei Limbii Române, care va fi sărbătorită la aceeași dată ca în România și Republica Moldova, pe 31 august. ”În România există deja Ziua Limbii Ucrainene, pe 9 noiembrie”, a amintit liderul de la Kiev.

Biserica: prea mulți spini 

Un subiect a rămas, cel puțin aparent, neatins. ”Subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciu religios nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”, a mai spus președintele Dan.

În prezent, în Ucraina funcționează o biserică autocefală și una subordonată Moscovei. În virtutea tradiției, majoritatea bisericilor românilor din Ucraina se află sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată istoric Patriarhiei de la Moscova și aflată sub suspiciunea că ar simpatiza cu agresorul. Încercările de apropiere față de Biserica Ortodoxă Română au fost urmate de proteste. 

Surse diplomatice spun, însă, că acceptarea condițiilor României de către Zelenski vizează și un dialog înspre o mai mare libertate de organizare a comunităților religioase și că, de fapt, se discută despre recunoașterea de către Kiev a unui Vicarat Ortodox Român. Structura ar permite preoților și credincioșilor români o afiliere spirituală la biserica de la București, fără a mai fi acuzați de loialități față de Moscova sau de ”separatism”.

Drone ucrainene made in Romania

În afara parteneriatului strategic bilateral, cei doi președinți au mai semnat și un alt document comun ce vizează colaborarea militară. Concret, s-a convenit lansarea unui parteneriat pentru coproducția, în România, de echipamente de apărare. Un prim astfel de proiect se referă la fabricarea de drone ucrainene cu finanțare de 200 de milioane de euro prin mecanismul european SAFE. România se angajează să faciliteze, ”reducerea barierelor existente” pentru prezența companiilor ucrainene din sectorul apărării pe piața românească, anume, ”societăți mixte, parteneriate, acorduri de coproducție și alte forme de investiții”. În replică, Zelenski s-a declarat convins că ”putem dezvolta parteneriate de fabricaţie, aşa cum am făcut în Germania şi în Danemarca. Astfel de capacităţi în România sunt la fel de utile. Cu siguranţă, vom fi deschişi pentru vecinii noştri”.

De altfel, vizita lui Zelenski la București are loc într-un moment în care presiunea Washingtonului pentru negocieri de pace ruso-ucrainene se intensifică, iar liderul de la Kiev parcurge capitalele europene pentru a consolida sprijinul, înainte de orice proces de negociere. România, hub logistic, furnizor de armament și viitor partener de producție militară, este exact tipul de aliat de care Kievul are nevoie să-și asigure spatele dacă discuțiile cu Rusia avansează.

Volodimir Zelenski a vizitat și baza aeriană 86 de al Fetești, unde se pregătesc piloții avioanlor de vânătoare F-16. Din România, președintele Ucrainei va merge în Franța.