Cimai e unul dintre cei mai cunoscuți muzicieni romi din lume. Cu formația sa Fanfara Ciocârlia a început la mijlocul anilor 90 o adevărată poveste de succes, cu care a încântat publicul în 70 de țări diferite. Istoria formației românești amintește de un basm. "Când a venit neamțul la noi în sat, am făcut niște înregistrări. Și apoi am sperat că vom putea cândva să cântăm și în străinătate", povestește Cimai. Își ține trompeta mereu aproape, de parcă s-ar pregăti în orice moment să cânte.     

Acest "neamț" e inginerul de sunet Henry Ernst din Leipzig. Împreună cu prietenul său Helmut Neumann au adus formația Fanfara Ciocârlia întâi în Germania și mai târziu pe scenele din lumea întreagă. A fost cea mai fericită întâlnire din viața lui, spune Cimai înainte de un concert la Berlin. Și Helmut Neumann e entuziasmat de întâlnirea cu o cultură pe care nu o cunoștea înainte: "Am învățat multe de la oamenii din sat și de la formație. Dacă fiecare german ar învăța câte puțin de la romi, lumea ar fi mai bună." Să învețe de la alții e foarte important și pentru romi, spune Cimai - amândoi râd. Apoi începe un veritabil foc de artificii muzical pentru publicul vesel din Berlin. 

Muzica romilor din Europa centrală și de sud-est - din țările fostei Iugoslavii, Bulgaria, România sau Ungaria - a fost mereu un succes de export. Puțini au aflat însă mai multe despre arta și cultura romilor dincolo de concerte și festivaluri anuale. Situaţia urmează să se schimbe.

O platformă pentru cultura romilor

Institutul European al Romilor pentru Artă și Cultură (ERIAC) își începe activitatea în toamnă la Berlin. Institutul își propune să fie mai mult decât o vitrină a minorităţii romilor, oferind o platformă interactivă artiștilor romi. Astfel, vizitatorii intră în contact direct cu arta și cultura romilor, iar identitatea culturală a acestei minorități devine mai vizibilă.

Institutul a fost inaugurat joi la Ministerul de Externe de la Berlin. Principalii sponsori sunt Consiliul Europei și Open Society Foundation, fondată de miliardarul și filantropul american George Soros. Zeljko Jovanovic, șeful consiliului de conducere al ERIAC, a explicat într-un interviu acordat DW de ce e vorba de un institut ieșit din comun: "Aici, putem noi să povestim cine suntem." Această platformă le va oferi și organizațiilor mai mici din întreaga Europă ocazia să-și prezinte cultura proprie. 

Nicoleta Bițu, directoarea Centrului de Studii Rome de la București, e una dintre persoanele cărora li se datorează înființarea noului institut. De la începutul perioadei post-comuniste, luptă pentru respectarea drepturilor omului și pentru soluționarea problemelor romilor. "Artiștii romi pot să facă mai multe decât a reușit politica în ultimele două decenii și jumătate", a declarat Nicoleta Bițu pentru DW. Politica oferă cadrul și finanțarea proiectelor, dar artiștii sunt cei care se adresează direct oamenilor și "fac să cânte sufletul și mintea".  

Incluziune prin artă

Cu siguranță că e cea mai bună cale de a combate prejudecățile și marginalizarea romilor, dacă ei înșiși se prezintă și își prezintă cultura, definind astfel cine sunt și cine nu. Dar există, oare, o identitate culturală comună europeană a romilor, sau mai degrabă multe identități diferite, marcate de influențe locale și regionale? Nu-i vorba de o contradicție, consideră Thorbjörn Jagland, Secretar General al Consiliului Europei. Importantă e sprijinirea culturii rome în totalitatea ei, cu toate elementele ei specifice comune, dar și diferite: "Romii pot să fie mândri de limba și cultura lor - și ar trebui să arate acest lucru și populației majoritare", explică Jagland în dialog cu DW.

Ceea ce politica europeană a reușit doar parțial în privința incluziunii minorității rome, urmează să fie realizat prin prezentarea artei și a culturii rome de înșiși membrii acestei minorități. Păstrarea identității și asumarea ei: un plan ambițios al romilor europeni, pentru a rupe, în sfârșit, cercul vicios al marginalizării sociale și al discriminării etnice.

Autor: Robert Schwartz (das)