Statele NATO din Europa au la dispoziție doar "între cinci și nouă ani" pentru a deveni "pregătite de război", în eventualitatea unui atac al Rusiei asupra teritoriului Alianței, relevă o analiză publicată recent de Societatea Germană pentru Politică Externă (DGAP). Autorii lucrării, Christian Mölling și Torben Schütz, de la Centrul pentru Securitate și Apărare din cadrul reputatului grup de reflecție din Berlin, sunt convinși că "următorul război în Europa poate fi prevenit în mod eficient doar într-o perioadă limitată de timp".

Armamentul rusesc este deja adaptat la economia de război

Experții subliniază că Rusia și-a adaptat producția de armament la economia de război în timpul războiului împotriva Ucrainei. "La  aproape doi ani de la izbucnirea războiului în Ucraina, capacitatea de război a Rusiei este mai mare decât pare la prima vedere. Cele mai mari pierderi în termeni de personal și material au fost suferite de forțele terestre", se arată în studiul intitulat "Prevenirea următorului război". Germania și NATO se află într-o "cursă contra cronometru" pentru a moderniza forțele armate convenționale astfel încât potențialul lor de descurajare să depășească scenariile rusești pentru un atac de succes asupra unor state NATO, precum Lituania, Letonia și Estonia.

Expertul în securitate al DGAP, Christian Mölling, își sprijină analiza pe informații provenite din cercurile de informații și militare ale Germaniei. De altfel, studiul este în concordanță cu noile orientări ale politicii de apărare a Bundeswehr pe care ministrul federal al apărării, Boris Pistorius, le-a prezentat la începutul lunii noiembrie. Cu acest prilej, oficialul german a vorbit pentru prima dată în mod public despre nevoia Germaniei de a fi "aptă de război", acesta fiind unul dintre obiectivele reorganizării Bundeswehr.

"Războiul s-a întors în Europa odată cu atacul brutal al lui Putin asupra Ucrainei, iar acest lucru a schimbat situația amenințărilor. Fiind cea mai populată și mai puternică țară din punct de vedere economic din centrul Europei, Germania trebuie să fie coloana vertebrală a descurajării și a apărării colective în Europa", a declarat politicianul social-democrat la prezentarea noilor orientări pentru Bundeswehr.

La baza calculelor privind intervalul de timp aproximativ în care NATO - prin creșterea descurajării - poate să prevină un război, se află ideea înghețării războiului din Ucraina. Acest lucru ar da timp Kremlinului să își reconstruiască forțele terestre. Cu toate acestea, Berlinul nu se așteaptă ca războiul de agresiune să se încheie rapid. "Ambele părți au planuri militare ulterioare", spune Nico Lange, expert în Ucraina și Rusia în cadrul Conferinței de Securitate de la München, într-un interviu acordat DW.

Front înghețat în Ucraina

Comandantul-șef ucrainean, Valeri Salușnîi, a avertizat recent că ajutorul militar oferit până acum de cele aproximativ 50 de națiuni care sprijină țara sa, în frunte cu SUA, a făcut posibil doar o stare de pat (din șah - situație în care un jucător, nemaiputând să deplaseze regele fără a intra în șah, este obligat să înceteze jocul, partida declarându-se remiză, n.r).

Cursul frontului din estul și sudul Ucrainei nu s-a schimbat aproape deloc din iunie, nici măcar în timpul contraofensivei ucrainene. Într-un război de poziție, avantajul este de partea Rusiei, a cărei industrie de apărare dispune de artilerie aproape nelimitată, avertizează analistul militar austriac Markus Reisner, într-un interviu acordat DW. Prin urmare, Ucraina poate avea succes doar într-un război de mișcare. Or, pentru ca acest lucru să fie posibil și în primăvara anului viitor, Ucraina are nevoie de arme de ultimă generație din partea Occidentului.

Numeroși experți în război avertizează că frontul din Ucraina se transformă într-un câmp de luptă din ce în ce mai electronic, vorbindu-se tot mai des despre utilizarea inteligenței artificiale în război.

"Este vorba despre controlul câmpului electromagnetic, unde se folosesc radiourile și se controlează dronele", a declarat Reisner pentru DW. Expertul în Ucraina, Nico Lange, confirmă că Rusia poate să bruieze cu mare succes armele ucrainene cu ajutorul controlului prin satelit.

Au eșuat sancțiunile economice asupra bunurilor de înaltă tehnologie?

Acest lucru este valabil inclusiv în cazul lansatoarelor de rachete HIMARS furnizate de SUA, pe care Ucraina le-a folosit pentru a întrerupe livrările rusești în timpul recuceririlor sale de acum un an. Bruierea semnalelor de satelit, radar și radio ale inamicului este deosebit de importantă în condițiile în care bătălia din Ucraina a devenit mai mult un război al dronelor în ultimii doi ani. Acestea nu doar că sunt înarmate, dar furnizează și imagini care, coroborate cu recunoașterea prin satelit, creează un front transparent, Lange. Potrivit expertului, Rusia s-a înarmat și în acest domeniu.

Aparent, sancțiunile economice impuse de UE și SUA nu au împiedicat Rusia să dețină în continuare microcipuri și alte bunuri de înaltă tehnologie. De asemenea, Rusia dispune de propriul sistem de navigație prin satelit pentru țintirea rachetelor, afirmă expertul. Acest considerent este inclus și în analiza privind înarmarea NATO realizată de think tank-ul DGAP.

NATO și creșterea descurajării

La Berlin, relevă studiu, crește convingerea că Rusia și-ar putea reconstrui rapid forțele terestre cu actuala producție de armament, astfel încât puterea sa de luptă să depășească potențialul actual de descurajare al NATO în perspectiva unui război convențional în Europa: "Experții și serviciile de informații estimează că Rusia va avea nevoie de șase până la zece ani pentru a-și reconstrui armata până la punctul în care ar putea îndrăzni să atace NATO", spune Christian Mölling, analist DGAP.

În consecință, NATO are la dispoziție doar o perioadă de cinci până la nouă ani pentru a se reînarma într-o asemenea măsură încât un atac al Rusiei să poată fi respins: "Un atac al Rusiei pe teritoriul NATO nu mai poate fi exclus", spune Mölling. "Întrebare așadar nu mai este dacă Germania și NATO trebuie să fie pregătite pentru război, ci doar în cât timp reușesc să se pună la punct”.