"Sarcinile noastre cresc ca un bulgăre de zăpadă dar noi suntem Rusia, o ţară a iernii, iubim zăpada, ia uitaţi-vă câtă zăpadă s-a aşternut deja". Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a privit încrezător spre anul viitor, cu ocazia congresului partidului său de guvernământ Rusia Unită, care s-a desfăşurat la mijlocul lunii decembrie. Cel mai mare eveniment de politică internă în următoarele douăsprezece luni va fi scrutinul prezidenţial de la mijlocul lunii martie, chiar dacă rezultatul poate fi considerat clar de pe acum. Putin candidează pentru a cincea oară şi nici de această dată nu are o concurenţă demnă de a fi luată în seamă.

Singurul magazin din sat

Cât de îndrăgit este Putin de propriul popor, după aproape doi ani de război şi marile pierderi de vieţi omeneşti suferite de Rusia în Ucraina - asta în principiu nu joacă nici un rol, a declarat pentru DW politologul de la Moscova Alexander Kynev. "Dacă în sat nu există decât un singur magazin nu-i va veni nimănui ideea să cerceteze cât este acela de îndrăgit", a subliniat Kynev. "Chiar dacă oamenii sunt nemulţumiţi de multe lucruri, scena politică este curăţată. Ţara este imensă şi nimeni nu ar avea resursele necesare pentru a lupta pentru funcţia de preşedinte", a continuat el. Într-adevăr nimeni, în afară de Putin.

De aceea principala sarcină va fi pentru liderul de la Kremlin să asigure o participare la vot cât mai mare, astfel încât realegerea sa să aibă măcar o spoială de legitimitate. Kremlinul nu este atât de mult interesat să-l facă pe Putin mai popular, cât vrea să-i determine pe oameni să se ducă la urne, crede sociologul Denis Volkov, expert în cadrul Centrului Levada de la Moscova, un institut demoscopic independent.

"Sarcina lui Putin este mai ales să nu-i supere pe oameni prea tare", a explicat Alexander Kynev. Cei mai mulţi ruşi sunt dintotdeauna mai degrabă apolitici şi le este teamă de schimbare, susţine politologul. În afară de asta, societatea a obosit de atâta "operaţiune militară specială", cum este denumit oficial în Rusia războiul din Ucraina. "Oamenii vor ca totul să se încheie cât mai curând posibil".

Mulţi ruşi sunt optimişti

Potrivit lui Denis Volkov, starea de spirit din Rusia este iarăşi mult mai optimistă decât era la începutul războiului. Numărul celor care susţin că situaţia lor se înrăutăţeşte a scăzut la jumătate, comparativ cu 2022. Şi această tendinţă va continua din mai multe motive, consideră sociologul.

În primul rând, guvernul a depus eforturi pentru a amortiza efectele sancţiunilor occidentale şi a stabiliza sistemul bancar rusesc. Economia Rusiei nu s-a prăbuşit până acum şi nu se va prăbuşi nici în 2024, consideră economista moscovită Natalia Zubarevici. "Economia Rusiei este robustă. Sancţiunile UE nu vor avea alt efect decât cel de până acum. De fapt nu au niciun fel de efect, fiindcă mărfurile supuse sancţiunilor pot fi procurate din afara UE". Iar exporturile ruseşti se îndreaptă tot mai mult spre China, India sau Orientul Mijlociu.

Natalia Zubarevici mizează pe "încasări mai mult sau mai puţin consistente" din exportul de petrol în acest an. Rusia va fi în măsură în 2024 chiar să-şi majoreze cheltuielile "pentru sprijinirea operaţiunii militare speciale" din Ucraina, crede profesoara de economie de la Universitatea Lomonosov din Moscova.

Război? Care război?

La starea de spirit optimistă din ţară a contribuit, potrivit lui Volkov, şi insuccesul de până acum al contraofensivei ucrainene. Aceasta i-a făcut pe ruşi să nu se mai teamă de o înfrângere militară şi de posibilele ei consecinţe. Şi de armele livrate de Occident Ucrainei, ruşii nu s-au temut decât la început. Între timp, numărul celor care cred că Rusia poartă cu succes războiul a crescut. "Războiul a devenit rutină, ceva de fundal, cu care oamenii s-au obişnuit deja de multă vreme. Cei mai mulţi ruşi nu au tangenţă cu el", a declarat Volkov. "Da, undeva se poartă război, dar este departe".

Potrivit politologului Alexander Kynev, imediat după izbucnirea războiului, în februarie şi martie 2022, ar fi existat măcar teoretic şansa unei schimbări de regim, "dacă toţi cei care în general organizau proteste ar fi ieşit în număr mare în stradă, în loc să părăsească Rusia în număr mare". El se referă la sutele de mii de ruşi care au fugit în străinătate fie în semn de protest faţă de politica lui Putin, fie de teamă că vor fi mobilizaţi.

Un gigantic aparat de opresiune

Această opinie este respinsă vehement de istorica Irina Şerbakova, stabilită în străinătate. Ea este membru fondator al renumitei organizaţii pentru apărarea drepturilor omului "Memorial", interzisă în Rusia din 2021, laureată a premiului Nobel pentru pace un an mai târziu. În dialog cu DW, ea a atras atenţia asupra climatului de teamă care domneşte în Rusia. "Un gigantic aparat de opresiune este la lucru. Braţul lung al dictaturii pătrunde tot mai adânc în viaţa oamenilor şi încearcă acum să-i defăimeze şi să-i excludă din viaţa culturală şi pe nonconformişti şi pe cei care nu sunt de acord cu ce se întâmplă". Şerbakova a făcut prin asta aluzie, între altele, la legea aspră din Rusia, potrivit căreia mişcarea LGBTQ este "extremistă". În această privinţă, ea nu vede în anul 2024 nicio perspectivă pozitivă.

În privinţa atitudinii faţă de războiul din Ucraina, mulţi ruşi se ascund de realitate. "Ei încearcă pe cât se poate să se distanţeze de asta prin faptul că nu spun cu voce tare anumite lucruri". Oamenii din Rusia nu mai cred în instituţii şi democraţie. "În schimb, cred în stabilitatea regimului Putin şi se tem că, dacă leagănă barca mai tare, totul se va înrăutăţi".

Cu toate acestea, Irina Şerbakova încearcă să se uite "optimistă" către viitor. Refuză să se lase pradă sentimentului că "războiul va mai dura mult timp şi Putin va trăi veşnic". Aşa cum s-a întâmplat şi cu căderea zidului din Berlin, astfel de regimuri se pot pulveriza câteodată în decurs de câteva ore, dacă le-a venit timpul şi se întrunesc circumstanţele potrivite.