Datele apar într-un nou sondaj publicat vineri de Institutul Republican Internațional (IRI). În decembrie 2023, Maia Sandu a anunțat că va candida pentru cel de-al doilea mandat de președinte, alegerile urmând să aibă loc în octombrie 2024, concomitent cu un referendum constituțional de aderare a țării la UE. Rusia încearcă să compromită referendumul și să blocheze parcursul european al Moldovei prin intermediul politicienilor pro-ruși și a regimului separatist de la Tiraspol. În paralel, Moscova încearcă să genereze un nou focar de separatism la sudul Republicii Moldova, în Autonomia Găgăuză, contopindu-și efortul cu oligarhii fugari care au jefuit Moldova în perioada 2014-2019.

Turul doi la prezidențiale va fi cu palpitații

Întrebați în cine au cea mai mare încredere, fără a li se oferi variante de răspuns, aproximativ 30% dintre cei intervievați au optat pentru Maia Sandu. Pe locul doi s-a clasat socialistul pro-rus Igor Dodon, cu 19%, iar pe trei – condamnatul Ilan Șor cu 12%. Următorul clasat este fostul comunist și socialist Ivan Ceban, actualmente primar de Chișinău și lider al unui partid care se pretinde a fi pro-european. Matematic, votul cumulativ în favoarea candidaților pro-ruși și a falșilor pro-europeni i-ar crea dificultăți mari Maiei Sandu într-un eventual tur doi de scrutin. Asta în condițiile în care sondajul nu reflectă opțiunea de vot a diasporei (care la ultimele două alegeri a votat pro-Maia Sandu și pro-PAS în proporție de peste 90%) și în condițiile în care peste 27% se declară, în această etapă, încă indeciși.
În 2020, Maia Sandu l-a învins în turul doi pe Igor Dodon cu 57% din voturi, a dizolvat cel mai corupt parlament din istoria țării, iar ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate, Partidul Acțiune și Solidaritate, creat de Maia Sandu, a obținut o majoritate confortabilă în noul legislativ: 63 de mandate din totalul de 101.

Pe prima poziție în topul preferințelor electorale ale moldovenilor se menține și partidul pro-prezidențial (PAS). Potrivit sondajului IRI, pentru PAS ar opta peste 27%. Partidul pro-european de guvernământ este urmat de Partidul Socialiștilor (pro-rus) cu 17% și de partidul „Șansă” cu 10% - al cărui lider de facto, Ilan Șor, s-a contopit cu interesele Kremlinului. Această formațiune politică din urmă este o clonă a fostului partid „Șor”, condus de condamnatul fugar Ilan Șor, partid scos în afara legii în iunie 2023. Alte două formațiuni sunt aproape de pragul de accedere în Parlament (6%). Este vorba de Mișcarea Alternativa Națională a fostului comunist Ivan Ceban (primar de Chișinău) și Partidul Comuniștilor (al cărui lider este Vladimir Voronin) – ambele cu câte 4%.

Alternativa pro-UE atacă guvernarea pro-UE, nu pe agenții Kremlinului

Popularitatea PAS scade treptat din cauza unei anevoioase reforme a justiției (evaluarea extraordinară externă a tuturor judecătorilor și procurorilor), care întâmpină o rezistență puternică din partea sistemului corupt. Sondajul relevă că cei nemulțumiți de ritmul lent al filtrării sistemului de justiție trec, deocamdată, în tabăra indecișilor. Alternativele pe dreapta eșichierului politic sunt aproape invizibile, cota lor de popularitate fiind sub 1%. Liderii acestor partide s-au angrenat în corul forțelor care atacă partidul pro-european de guvernământ PAS (cel mai eficient propulsor al parcursului european al Moldovei) pe alocuri mai dur decât agenții politici ai Kremlinului. Aceasta derutează electoratul cu viziuni pro-europene, dezamăgit de lentoarea luptei anticorupție a actualei guvernări.

Credibilitatea presei, la cote alarmant de scăzute 

Prețurile mari și corupția rămân cele mai stresante probleme cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova. Mai stresante chiar și decât războiul din Ucraina vecină, chiar dacă anume războiul a generat în 2022 și 2023 o inflație de peste 30%. 36% dintre participanții la sondaj au declarat că își pot descrie situația lor financiară drept proastă, iar 17% foarte proastă. Doar 3% au spus că o duc foarte bine. În opinia a 59% dintre cei intervievați, Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție greșită. 31% au menționat că în ultimele 12 luni situația economică în țară s-a înrăutățit, în timp ce doar 16% spun că au sesizat o îmbunătățire.

Un alt indicator dramatic evidențiat de sondajul citat ține de încrederea în mass media. Presa, care se clasa mereu pe primele locuri după biserică și armată, a ajuns pe poziția a 13-cea. Numărul susținătorilor aderării Moldovei la UE rămâne stabil – 56%, dar opțiunea pro-NATO este susținută de numai 30% dintre moldoveni.