Pentru Vladimir Putin, rebeliunea din ultimele ore a mercenarilor Wagner a reprezentat umilința supremă trăită într-o carieră la vârf, în care vreme de 23 de ani a fost artizanul umilirii tuturor, de la adversari politici până la parteneri. Ziarul german Bild citează un influent fost ofițer și parlamentar pensionat de la Moscova care spune că, pe viitor, Putin va trebui să se consulte în orice decizie militară cu Evgheni Prigojin, fostul lui aliat care, peste weekend, ar fi devenit președintele adevărat și cu telecomandă al Rusiei. Există, însă, și voci care încearcă să identifice motive care l-ar fi determinat chiar pe șeful Kremlinului să orchestreze recentele evenimente. O posibilă explicație ar fi nevoia de a schimba conducerea armatei, dezonorată pe frontul din Ucraina. Doar că Vladimir Putin nu a avut niciodată multe scrupule, când a simțit nevoia de a se debarasa de personaje care nu-i favorizau autoritatea.

Ce au știut americanii?

Statele Unite ar fi aflat, în urmă cu mai multe zile, despre o posibilă revoltă a trupelor de mercenari Wagner, relatează presa americană. Serviciile de informații ale Washingtonului ar fi dispus de indicii despre nemulțumirile liderul grupării paramilitare, Evgheni Prigojin, față de conducerea armatei ruse și despre planurile acestuia. Dacă primele erau publice, cele din urmă puteau fi cel mult intuite. 

După ce un grup restrâns de lideri ai Congresului și oficiali din administrația Biden au fost informați despre suspiciunile agențiilor speciale americane, la Washington s-a instalat o "îngrijorare serioasă" cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care arsenalul nuclear al Rusiei ar ajunge în mâna unor rebeli cu renumele membrilor Wagner.

Ziarul The New York Times compară acțiunea agenților americani cu o altă întâmplare recentă: în 2021, oficialii americani informați de serviciile secrete au decis să facă publice planurile lui Vladimir Putin de invadare a Ucrainei, în ideea că ar putea astfel să îl determine pe liderul de la Kremlin să renunțe la intențiile sale. De data aceasta, completează publicația americană, oficialii americani ar fi păstrat secretul pentru că, scrie ziarul newyorkez, Putin ar fi putut să folosească informațiile pentru a acuza SUA că pun la cale un puci. În plus, completează sursa citată, oficialilor de la Washington le-a surâs ideea unei rupturi între Putin și cei mai apropiați dintre aliații săi.

Ce l-a supărat pe Prigojin, ce a câștigat Lukașenko?

Institutul american pentru Studiul Războiului, ISW, sugerează că evenimentele din acest weekend ar fi avut la bază motive de autoritate și poate și de acces la resurse. Ministerul Apărării de la Moscova a instituit ca termen ultimativ data de 1 iulie pentru ca toate forțele neregulate combatante în Ucraina, inclusiv grupul Wagner, să semneze contracte cu Guvernul. Practic, să se supună comenzii șefilor Armatei. Pentru Prigojin, scrie ISW, măsura a fost percepută drept o "amenințare existențială la adresa supraviețuirii sale politice și poate chiar personale", ca atare, a ales calea acestui "marș" împotriva conducerii armatei federale.

Animozitățile dintre Prigojin și șefii armatei ruse nu sunt noi, dar s-au amplificat de la începutul războiului pe fondul concurenței dintre mercenari și Ministerul Apărării, pentru aprovizionarea adecvată a combatanților din teritoriile ocupate în Ucraina. De altfel, recente documente scurse din Pentagon relevau interceptări ale unor conversații tensionate între oficiali ruși, legate inclusiv de cererea tot mai insistentă de muniție venită din partea lui Prigojin.

Instituțiile care se ocupă de securitatea Kremlinului nu au reușit să dea vreo replică mercenarilor Wagner care au capturat centrul de comandă al districtul militar de sud și care, ulterior, au înaintat nestingheriți către capitala federală, observă de asemenea ISW. Concluzia studiului este că "Wagner ar fi putut ajunge până la periferia Moscovei, dacă Prigojin ar fi ales să dispună acest lucru". Ordinul a fost însă de retragere - iar decizia ar fi inflamat spiritele în rândul combatanților, frustrați de compromisul acceptat de șeful lor.

Aceeași analiză ISW explică și motivele pentru care președintele de la Minsk, Alexander Lukașenko, ar fi ieșit în față cu această ocazie. Presupusele negocieri încheiate cu succes și poarta deschisă lui Prigojin îl ajută să îl țină în șah pe Vladimir Putin în ce privește forțarea presupusei uniuni Rusia-Belarus, care i-ar conferi liderului de la Kremlin o prelungire a platformei prezidențiale. În plus, adaugă think tank-ul cu sediul la Washington, este mult mai probabil că liderul de la Kremlin nu va mai forța, în actualul context, folosirea armatei Minskului în ofensivele ulterioare din Ucraina. Președinția de la Moscova nu a comentat în nici un fel rolul lui Lukașenko în aplanarea situației.

Cum s-a trezit Rusia după rebeliunea de 24 de ore?

Pe teren, Moscova menține restricțiile de circulație pe autostrada M4, cea care leagă capitala Federației de sudul țării și care a fost folosită de mercenarii Wagner pentru așa-zisul Marș al Justiției. Este în continuare în vigoare starea de urgență antiteroristă și se menține ziua liberă anunțată pentru luni, cu scopul de a reduce traficul în zona Moscovei.

Guvernatorul din Rostov pe Don a confirmat că luptătorii grupului condus de Prigojin au părăsit orașul și s-au retras în bazele lor. Înregistrări video și fotografii postate pe rețelele sociale arată manifestări de simpatie ale populației față de membrii armatei private.

De evoluțiile din Rusia ar fi profitat armata ucraineană care, conform oficialilor militari de la Kiev, ar fi avansat în apropiere de Bahmut și spre pozițiile controlate de ruși în Donețk. Politicienii ucraineni au încercat să puncteze și ei propagandistic. Președintele Volodimir Zelenski a transmis că "omul de la Kremlin este evident speriat" iar "lumea a văzut că cei din conducerea Rusiei nu controlează nimic. Nimic. Haos total". Iar Mihailo Podoliak, consilierul lui Zelenski, comentează "alegerea fenomenală a lui Prigojin... Aproape l-ai anulat pe Putin, ai preluat controlul autorităților centrale, ai ajuns la Moscova și brusc te retragi". Oficialul de la Kiev îl avertizează pe șeful Wagner că promisiunea lui Putin de a-l distruge "va fi cu siguranță executată". Prigojin, adaugă Podoliak pe Twitter, "l-a umilit pe Putin/statul și a arătat că nu mai există un monopol al violenței".

Vă amintim, ieri, după o zi în care a amenințat cu un asediu asupra Moscovei, Evgheni Prigojin, șeful armatei private rusești Wagner, a făcut public că se retrage în Belarus împreună cu mercenarii săi și că renunță la misiunea militară, argumentând că situația a ajuns în pragul unui punct dincolo de care vărsarea de sânge devenise inevitabilă. Fostul aliat al președintelui Putin și combatanții grupării paramilitare pe care o conduce sunt absolviți juridic de responsabilitatea pentru instigare la rebeliune armată și trădare, acuzații care le-au fost aduse de chiar șeful Kremlinului. În cazul rebelilor, purtătorul de cuvânt al Președinției Rusiei, Dmitri Peskov, a explicat că militarii Wagner nu vor fi pedepsiți, grație "eroismului de care au dat dovadă pe front" și "serviciilor aduse patriei".

Surse care citau aseară media rusești de stat dădeau sigură demiterea ministrului Apărării de la Moscova, Serghei Șoigu, și a șefului Statului Major, Valeri Gherasimov - așa cum a solicitat Prigojin când a declanșat rebeliunea. Nu există, pentru moment, nici un indiciu în acest sens. În plus, aseară, Dmitri Peskov anunța că toți mercenarii Wagner care nu au luat parte la revolta lui Prigojin sunt bineveniți să semneze un contract cu Ministerul Apărării, adică tocmai ceea ce Prigojin ar fi dorit să evite, când a promis debarcarea șefilor armatei.