Oksana Pehteleva din Kemerovo se simte ca și cum ea ar trebui să ispășească pedeapsa pentru moartea fiicei sale. „Parcă aș fi în iad”, spune, traumatizată, mama Verei Pehteleva, care avea 23 de ani când a fost ucisă cu brutalitate de fostul ei iubit, Vladislav Kanius, în ianuarie 2020. Criminalul a înjunghiat-o pe Vera de peste o sută de ori și a fost condamnat la 17  ani de închisoare.

Polițiștii, care au întârziat ore întregi după ce vecinii au sunat la secție, au primit pedepse cu suspendare. „În Kemerovo, ofițerii de poliție au ignorat șapte apeluri la numărul de urgență 112”, a povestit bloggerul rus André Filippov (@Filippov65), într-o postare pe Twitter. În cele din urmă, vecinii au spart ușa cu o rangă, înainte de sosirea poliției. „Vera Pehteleva zăcea într-o baltă de sânge, iar Vladislav Kanius stătea deasupra, plin de sângele fetei”, continuă Filippov.

Familia Verei ceruse o sentință mai aspră. Mama ei a acuzat instanța că nu a luat în considerare circumstanțele agravante: viol, privare de libertate și modul în care a fost comisă crima, prin înjunghiere repetată. Recursul în casație nu a ajuns niciodată în instanță. S-a spus că deținutul nu a putut fi găsit. Ulterior, rudele Verei au descoperit pe rețelele de socializare fotografii care îl înfățișează pe Kanius în uniformă militară și cu o armă în mână. Semn că aceasta este în libertate și luptă în Ucraina.

„Un coșmar”

Psihologul rus Ekaterina Isupova explică tulburările post-traumatice de care suferă rudele aflate în doliu ale victimelor sau persoanele care au fost amenințate cu violența fizică: „Reacționează cu mare teamă, neputință și groază. Când vinovații intră în închisoare, victimele simt o oarecare ușurare și speră că groaza se va termina. Dar când află că făptuitorul lor se întoarce și este iarăși aproape de ei reapare frica”. Se simt neputincioși și trăiesc o mare nedreptate.

Exact așa își descrie Oksana Pehteleva starea: „Frică, durere și stupefacție. Un coșmar”. Se teme chiar pentru siguranța ei și speră să nu-l întâlnească pe ucigașul fiicei ei.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, aproximativ 50.000 de deținuți au fost recrutați pentru grupul Wagner al lui Evgheni Prigojin, alți 15.000 de Ministerul Apărării, conform Olgăi Romanova, șefa fundației „Rusia așezată”, aflată în exil în Germania. Aliona Popova, cunoscută pentru campania sa împotriva violenței domestice din Rusia și inclusă pe lista agenților străini de Ministerul Justiției de la Moscova, o completează în acest tablou: nu se știe câți dintre cei eliberați din închisori pentru a lupta în Ucraina fuseseră condamnați pentru crimă. „Ucigașii sunt practic eliberați, nu trebuie să îndure pedeapsa până la capăt, ci, dimpotrivă, au voie să ucidă și mai mult”, spune Popova.

Juriști ruși estimează că, în principiu, deținuții înrolați ar fi trebuit să stea în închisore zece sau mai mulți ani, pentru crime grave. Cei care au petrecut deja cinci sau șase ani în spatele gratiilor, mizează mai degrabă pe o eliberare condiționată decât să-și riște viața plecând pe front.

Criminalul proclamat „adevărat erou”

În ianuarie, șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, s-a întâlnit cu un grup de astfel de foști deținuți. După șase luni în care au luptat în Ucraina li s-a permis să plece acasă, cu toate pedepsele anulate.

Printre ei, Pavel Saharov din Karelia, condamnat în 2015 la 11 ani de închisoare pentru uciderea brutală a unui pensionar. S-a întors acasă în ianuarie 2023, unul dintre primii grațiați de președintele rus Vladimir Putin prin decret secret. Denis Kiniev, din regiunea Leningrad, condamnat la 17 ani de închisoare, în 2011, pentru tâlhărie și crimă a beneficiat de aceeași decizie prezidențială.

Nu toți foștii deținuți se întorc acasă vii din război. În noiembrie 2019, Eduard Jar, dintr-un sat din regiunea Krasnoiarsk, era condamnat la opt ani de închisoare pentru uciderea unei femei: beat fiind, a lovit-o de trei ori cu o lopată, a înjunghiat-o de patru ori cu cuțitul și apoi a mai lovit-o și cu piciorul peste față. La exact trei ani după acea condamnare, în noiembrie 2022, s-a alăturat grupului Wagner. A murit în februarie 2023 în apropierea orașului ucrainean asediat Bahmut. Autoritățile din satul natal au scris apoi într-un necrolog: „A ieșit să lupte împotriva neonaziştilor și a devenit astfel un adevărat erou și un adevărat patriot pentru toți locuitorii regiunii noastre”.

Armatele private sunt ilegale

Nu există nicio lege în Rusia care să permită existența trupelor de mercenari și a armatelor private, afirmă Olga Romanova. „Acești 50.000 de mercenari Wagner sunt un lucru absolut ilegal, la fel și grațierea lor”, explică militanta pentru drepturile omului. În plus, este inacceptabil ca statul să desemneze și să protejeze membrii armatelor private drept „voluntari”, în condițiile în care legea „discreditării” voluntarilor prevede până la 15 ani de închisoare.

Dar foștii deținuți nu se găsesc doar în armatele private. De la 1 februarie sunt acceptați și în serviciul contractual cu armata. La sfârșitul lunii iunie, președintele Putin a semnat o lege „cu privire la specificul răspunderii penale a persoanelor care participă la operațiunea militară specială” (așa se numește războiul împotriva Ucrainei în Rusia) și se referă la acuzațiile care se pot solda cu o pedeapsă maximă de cinci ani închisoare. Potrivit Olgăi Romanova, astfel sunt mobilizați autorii unor infracțiuni minore sau moderate: „O persoană este arestată, se deschide un dosar penal, acea persoana este de acord să meargă la război iar dosarul penal este clasat”.