De ani de zile, această armată privată intervine în conflictele din multe țări ale lumii, semănând spaimă și teroare. În Ucraina, mercenarii luptă alături de armata rusă.

Trecuse puțină vreme de la debutul atacului rusesc din 24.02.2022, când în capitala sârbă Belgrad au început să apară mesaje și desene care celebrau grupul de mercenari. Întrebarea este deci legitimă. Recrutează "Wagner" voluntari sârbi pentru războiul din Ucraina? Înregistrări video care circulă în rețelele de socializare par să ateste ipoteza, ele înfățișând luptători sârbi în unități rusești din Ucraina. Ei vorbesc în sârbește despre instruirea pentru război și despre motivele care i-au îndreptat spre front. 

În tot cazul, autoritățile din Serbia nu au comentat aceste filmări. Aceasta din considerație față de numeroșii filoruși din țara balcanică, spun comentatorii. Din același motiv se pare că Serbia, țară candidată la UE, nu a impus încă sancțiuni împotriva Rusiei.

Serviciul prestat pentru armate străine este ilegal în Serbia

Cetățenii sârbi au fost implicați activ în conflictul din Ucraina de la ocuparea și anexarea peninsulei Crimeea în 2014, deși sârbilor le este interzis prin lege să servească în armatele străine. Potrivit Ministerului Apărării și autorităților de securitate de la Belgrad, informații despre compatrioții care luptă în Ucraina sunt colectate cu atenție.

Totuși, până în prezent, numărul persoanelor identificate de autoritățile sârbe ca luptând în Ucraina rămâne un mister. În 2019, ambasada Ucrainei la Belgrad estima că aproximativ 300 de persoane din Serbia luptau în războiul care la acea vreme se limita la estul Ucrainei. Toate acestea luptau, desigur, de partea Rusiei. Potrivit instituțiilor de securitate, până în prezent au fost pronunțate peste 30 de sentințe pentru participarea la războiul din Ucraina. Aceasta nu împiedică însă organizațiile de extremă dreapta să promoveze grupul Wagner pe rețelele de socializare.

Liderul Wagner neagă recrutarea în Serbia

Evgheni Prigojin, fondatorul grupului “Wagner”, a dezmințit informațiile potrivit cărora ar recruta luptători în Serbia. De altfel, președintele sârb Aleksandar Vucic a condamnat public un anunț de recrutare al Wagner pe site-urile postului Russia Today (RT), controlat de Kremlin. Oferta a fost între timp ștearsă.

Între timp, chiar una din emblemele Wagner din Belgrad a fost vopsită în reacție la protestele activiștilor din grupul "Rușii, ucrainenii, bielorușii și sârbii împreună împotriva războiului", ce reunește cetățeni din Federația Rusă, Belarus și Ucraina, fugiți în Serbia din calea regimului președintelui Vladimir Putin.

Activiștii anti-război sârbi au depus plângeri penale împotriva mai multor oficiali de stat sârbi, pe care îi acuză că nu au reușit să împiedice recrutarea de voluntari pentru războiul din Ucraina.

Activiștii se războiesc și cu diverse organizații de dreapta din Serbia, pe care le condamnă pentru promovarea publică a imaginii grupului Wagner. Ei văd în acest gest o încercare de a mobiliza cetățenii sârbi pentru un război în străinătate, faptă care este ilegală. 

Croația sprijină Ucraina

Țara vecină Croația, membră a UE și a NATO, sprijină fără tresărire politica Uniunii Europene față de Rusia. Atât guvernul de la Zagreb, cât și marea majoritate a croaților au sprijinit ucrainenii care s-au refugiat în țara lor din pricina atacului rusesc asupra Ucrainei din urmă cu aproape un an. Pe piața forței de muncă, refugiații au fost puși chiar pe picior de egalitate cu cetățenii croați.

Și croații luptă în Ucraina - cei mai mulți dintre ei de partea ucrainenilor atacați. În prima jumătate a anului 2022, posturile private de televiziune au difuzat interviuri cu zeci de persoane care s-au alăturat forțelor armate ucrainene sau care se îndreptau spre Ucraina în acest scop. Neoficial, s-a vehiculat cifra de 70-80 de luptători cu cetățenie croată.

Unii voluntari din Croația au luptat în Ucraina încă din 2014

Interviurile și alte relatări din mass-media par să sugereze că este vorba despre aceleași persoane, implicate în același mod la începutul crizei ucrainene din 2014. Însă nu există nicio informație oficială și cu atât mai puțin exactă despre numărul de voluntari croați care s-au deplasat acolo.

Potrivit presei ruse, cei mai mulți luptători care au sosit în Ucraina din Croația de la sfârșitul lui februarie 2022 s-au alăturat regimentului Azov. Ministerul Apărării de la Moscova afirmă că numărul acestora ar fi de aproximativ 200. 

Denis Seler, fostul șef al galeriei clubului de fotbal Dinamo Zagreb, care a luptat în repetate rânduri de partea Ucrainei din 2014, consideră că cifrele sunt exagerate. 

Moscova îl numește pe extremistul de dreapta un "organizator de mercenari croați" în Ucraina. În cotidianul croat Vecernji List, Seler însuși își justifică angajamentul său în Ucraina: "În Ucraina, se duce o bătălie pentru rasa albă europeană, pentru cultura și istoria ei".

Guvernul croat avertizează asupra riscului de a deveni parte beligerantă 

Autoritățile croate au subliniat în repetate rânduri că participarea la un război în Ucraina este o mișcare deosebit de riscantă, fiecare voluntar fiind pe cont propriu. Negocierile privind întoarcerea în țara natală a croatului Vjekoslav Prebeg, care a fost prins ca luptător ucrainean în apropiere de Mariupol și judecat de un tribunal rusesc, s-au desfășurat în mod discret. În septembrie 2022, Prebeg a obținut permisiunea să se întoarcă în Croația în urma unui schimb de prizonieri.. 

Câțiva cetățeni croați s-au alăturat forțelor rusești. Singura persoană care a ajuns în atenția publicului a fost Mirela Jakupanec, care s-a oferit ca medic pentru trupele Rusiei. Unele surse o descriu ca asistentă medicală, altele ca medic. Declarațiile ei pro-ruse au fost răspândite în principal de siteurile cunoscute pentru știri false și propagandă de la Kremlin.

Mai trebuie spus că, în pofida întregii solidarități cu Ucraina, soldații acestei țări nu sunt bineveniți în Croația. Parlamentul de la Zagreb a respins o cerere a guvernului de a trimite ucraineni să se antreneze pe teritoriul croat în cadrul misiunii europene EUMAM. Sondajele de opinie relevaseră anterior că aproape 60% din croații intervievați resping planul. 

Spre deosebire de guvernul de la Zagreb, președintele Croației, Zoran Milanovic, susține în mod public teza că războiul din Ucraina este un război “prin procură” între Washington și  Moscova. Pentru aceste cuvinte, liderul croat a fost lăudat, între alții, de ministrul rus de externe Serghei Lavrov.