Comisarul european pentru extindere Günther Verheugen avansa, cu ocazia recentului summit de toamnă al Uniunii Europene, ca sigură definitivarea negocierilor de aderare a României la structurile comunitare la data de 24 noiembrie. Un moment, cel al anunţului, şi un altul, cel al închiderii tuturor capitolelor de negociere, cel puţin neinspirat alese. Asigurările lui Verheugen vin în plină campanie electorală românească iar termenul anunţat coincide cu ajunul sfârşitului acestei campanii, astfel că nu puţine au fost vocile care au contestat declaraţia comisarului european. Se vorbeşte, pe un ton critic, despre un demers mai degrabă politic, în dezavantajul atât al Bucureştilor cât şi al Bruxelles-ului.

De altfel, privind spre ultimele contacte internaţionale ale Executivului român, nu este greu de observat că acestea s-au concetrat pe o anume culoare politică – anume, lideri politici aparţinând social-democraţiei europene şi Internaţionalei Socialiste. De fiecare dată, întâlnirile premierului Adrian Năstase cu aceşti colegi de orientare politică s-au încheiat cu câte o pompieristică interferenţă a socialiştilor străini în campania electorală din România. Mai precis, cu avertismente faţă de ceea ce ar putea însemna – pentru continuarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană – o eventuală înfrângere a actualei Administraţii de la Bucureşti.

Dacă opiniile reprezentanţilor Internaţionalei Socialiste au trecut neluate în seamă, în schimb, intervenţia lui Verheugen a iritat spiritele la Bruxelles, de vreme ce comisarul, prin poziţia sa şi în cadrul în care a făcut afirmaţiile, a implicat, de fapt, instituţiile comunitare. În special grupul parlamentar liberal-democrat (constituit din 88 de legislatori) a reacţionat, cerând explicaţii demnitarului comunitar. Şeful acestei facţiuni europarlamentare, britanicul Chris Davies, coleg de partid şi conaţional al unei mai vechi cunoştiinţe a României, baroana Emma Nicholson, ne-a declarat:

”Opinia categorică a colegilor mei este că Guvernul român a eşuat în adoptarea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană. Nu este de ajuns să adopţi legi, dacă ele nu sunt ulterior implementate. O succesiune de rapoarte a menţionat explicit corupţia endemică din ţară precum şi faptul că prea puţine demersuri au fost întreprinse pentru rezolvarea acestei probleme. Există temeri pentru libertatea presei, iar independenţa justiţiei nu este reală. Vrem ca România să adere la Uniunea Europeană, dar acest proces trebuie să fie o oportunitate care să aducă schimbări pozitive şi de lungă durată pentru cetăţenii români. Comisia Europeană trebuie să folosească timpul rămas pentru a presa Guvernul român să întreprindă mult aşteptatele reforme”.

De altfel, liderul grupului liberal-democrat, Graham Watson se va adresa în scris preşedintelui desemnat al Comisiei Europene, Jose Manuel Barrosso, pentru a preciza în mod clar faptul că încheierea negocierilor pe 24 noiembrie va fi dăunatoare atât pentru Europa cât şi pentru România.

Chris Davis este de părere că ”astfel de declaraţii reprezintă o ingerinţă inacceptabilă în procesul electoral, oferind sprijin unui Guvern considerat de mulţi ca fiind un eşec.

Este de remarcat faptul că Parlamentul European a devenit în ultima perioadă un factor extrem de important în procesul decizional al Uniunii Europene, aşa-zisa afacere Butiglione, soldată cu retragerea Comisarului desemnat iniţial să conducă Justiţia şi Afacerile Interne, fiind o dovadă pertinentă în acest sens.