Anchetatorii care se ocupă de presupusul caz de sabotaj din portul Hamburg caută să afle dacă gestul pentru care au fost reținuți un cetățean român și unul grec face sau nu parte dintr-o conspirație împotriva marinei militare a Germaniei.

Marian L. (37 de ani, din județul Tulcea), și Naïm M. (54 de ani, dintr-un sat din prefectura Rodopi, în estul Greciei), angajați ai unei firme de reparații navale din Hamburg, sunt bănuiți că ar fi provocat diverse daune unor corvete ale Bundeswehr aflate în revizie în cheul șantierului hanseat Blohm+Voss. Autoritățile germane se află de un an deja pe urmele celor doi și i-au identificat grație tehnologiei de supraveghere amplasate atât la bordul navelor militare cât și în incinta în care acestea se aflau andocate. În ciuda mandatelor de arestare emise pe numele ambilor suspecți, Marian L. ar fi continuat să lucreze la exact același angajator până când a fost reținut.

Probe ridicate din Tulcea, predate procurorilor germani

La cererea autorităților germane, marți, 3 februarie 2026, DIICOT (serviciul special de procuratură specializat în cazuri de terorism și crimă organizată) a percheziționat locuința suspectului, aflată în satul tulcean Turda. Aparținând de comuna Mihai Bravu, satul este situat la jumătate de oră sud de granița româno-ucraineană și la circa 15 minute de poligonul militar Babadag, folosit pentru exerciții multinaționale, inclusiv sub steag NATO.

Anchetatorii parchetului antimafie ”au pus în aplicare un mandat de percheziție domiciliară, în baza unui Ordin European de Anchetă emis de autoritățile din Germania, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunii de tentativă de sabotaj”, se arată în comunicarea oficială a DIICOT.

”În urma percheziției efectuate la locuința inculpatului cetățean român, au fost găsite și ridicate mijloace de probă, ce urmează să fie puse la dispoziția autorităților judiciare germane”, a transmis parchetul special. De la reședința lui Marian L, unde locuiesc soția și fiica acestuia, au fost confiscate telefoane, tablete, mai multe stickuri USB și documente. Toate au fost puse la dispoziția celor ce investighează cazul la Hamburg.

Muncitorul român avea 15 conturi bancare deschise atât în România, cât şi în Germania. Unele dintre acestea ar fi blocate din motive neprecizate.

Cum a fost dejucat sabotajul

Înainte de a-și găsi, în urmă cu patru ani, de lucru ca vopsitor și sudor în portul hanseat, suspectul fusese șofer de camion pe rute internaționale, dar și muncitor într-un șantier naval din portul Tulcea, la intrarea în Delta Dunării. Conform postului de televiziune ProTV, Marian L. ar mai fi fost angajat și la o fermă de porci din România, de unde a furat unelte și tablă.

Ziarul local Ora de Tulcea citează consăteni care vorbesc despre o posibilă motivație personală: suspectul ar fi fost nemulțumit că nu și-ar fi primit salariul. Investigația urmează să arate dacă așa stau lucrurile, mai ales că suspiciunile anchetatorilor se îndreaptă inclusiv către varianta unui act comandat în numele Rusiei, ca parte a războiului hibrid dus de Kremlin împotriva Vestului. 

”Avem puține informații despre motivele suspecților sau despre contextul presupuselor acte de sabotaj. Investigația este în curs și va examina dacă ar fi putut exista o persoană care să fi comandat aceste presupuse acte de sabotaj”, a comentat pentru postul german de televiziune RTL Mia Sperling-Karstens, purtătoarea de cuvânt a Parchetului din Hamburg.

Dacă nava Emden ar fi pornit în misiune cu cele 20 de kilograme de nisip deversat în motor, ar fi suferit daune majore care ar fi ținut-o luni bune în șantierul naval. Cei doi reținuți sunt suspectați că au deconectat corveta de la sursa de alimentare, ”provocând risc de supraîncălzire și de incendiu”. Incendiul nu a izbucnit pentru că ”a fost descoperit un component electronic care fumega”, a mai precizat oficiala germană.

DIICOT, cu ochii după posibili agenți ai Moscovei

De la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei au existat anchete ale DIICOT privind suspiciuni de spionaj și contacte cu servicii externe, inclusiv presupuse legături cu Rusia. Procurorii nu au confirmat niciodată că agenți ruși ar fi recrutat colaboratori printre refugiați ucraineni, nici din rândul localnicilor români din apropierea graniței cu Ucraina.

În schimb, procurorii au trimis în fața judecătorilor un cetățean român suspectat că ar fi ”colectat informații” în preajma unor obiective militare românești sau NATO din apropiere de Tulcea. Fotografiile ”cu echipamente militare de luptă și cu deplasarea personalului în zona de frontieră cu Ucraina” ar fi fost transmise unui oficial al Ambasadei Rusiei la București, se arăta în rechizitoriu, fapt confirmat ulterior de instanțele de judecată și chiar de acuzat.