Atacul asupra conductelor Nord Stream a fost șocant, pagubele enorme, iar consecințele geopolitice sunt încă resimțite puternic, la aproape doi ani de la incident. Nord Stream 1, conducta de 1200 de kilometri a servit drept instrument cheie de livrare pentru giganții energetici ruși către cumpărătorii din Germania. Berlinul a stârnit furia aliaților când a decis construcția Nord Stream 2, un al doilea sistem subacvatic menit să asigure transportul a încă 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.

O serie de explozii subacvatice produse pe 26 septembrie 2022 a secționat conductele, deja scoase din uz ca urmare a tensiunilor dintre Berlin și Moscova provocate de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Doi ani mai târziu, niciun suspect nu a fost arestat și nu este pe deplin clar cine s-a aflat în spatele sabotajului.

Săptămâna aceasta, însă, o serie de relatări din mass-media germană, inclusiv Süddeutsche Zeitung, dar și din cotidianul newyorkez Wall Street Journal, au indicat că o echipă de scafandri ucraineni ar fi putut fi cei care au operat - cu sprijinul unor oficiali de rang înalt de la Kiev. Surse citate de Wall Street Journal spun că planul de aruncare în aer a conductelor ar fi fost aprobat inițial de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. CIA ar fi aflat despre plan iar Statele Unite l-ar fi îndemnat pe liderul de la Kiev să nu îl pună în practică. Zelenski ar fi ordonat întreruperea misiunii, dar unul dintre generalii de top de la acea vreme, Valeri Zalujnîi, ar fi decis să o continue oricum.

Contactat de cotidianul american, Zalujnîi, în prezent ambasador al Ucrainei la Londra, a negat veridicitatea relatărilor media, pe care le-a numit ”simple provocări”. De partea sa, Casa Albă a refuzat să comenteze relatările media.

Ucraina: ”Prostie absolută”

Povestea cu "implicarea Ucrainei în exploziile Nord Stream este o prostie absolută", a comentat joi, pentru AFP, consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak. ”Exploziile conductelor Nord Stream nu au oprit războiul, nu au descurajat agresiunea rusă și nu au afectat situația din prima linie. Nu avea nici un sens practic o astfel de operațiune”, a precizat oficialul de la Kiev.

În ciuda afirmațiilor lui Podoliak, Ucraina avea motive întemeiate să se opună proiectului Nord Stream. Dacă ar fi fost reactivate, conductele ar fi umplut vistieria de război a Moscovei și ar fi oferit Kremlinului o pârghie pentru a influența economia aliaților occidentali ai Kievului. În plus, o linie directă de export către Germania prin ambele conducte ar fi facilitat rușilor închiderea rutelor de gaze consacrate prin țări precum Ucraina, Polonia și Slovacia, oferindu-le și mai multă influență în regiune.

În orice dispută cu Rusia, acele țări ar trebui să ia în considerare amenințarea implicită de a fi lipsite de taxele profitabile încasate din tranzitul gazelor. În timp, ar risca să rămână fără o sursă de încălzire pe parcursul iernii, în timp ce companiile rusești ar putea pur și simplu să continue să exporte prin sistemul de conducte submarine, fără pierderi semnificative.

Varșovia ”nu a luat parte la nimic”

Polonia este, de asemenea, menționată în mass-media ca posibil furnizor de sprijin logistic pentru echipa de scafandri ucraineni despre care se spune că ar fi sabotat conductele.

Oficialii germani au confirmat că principalul suspect locuia într-un sat din afara Varșoviei până de curând, dar a reușit să scape din țară, în ciuda faptului că Germania a emis un mandat de arestare pe numele lui. Varșovia a învinuit Berlinul pentru această scăpare, spunând că oficialii germani nu au reușit să actualizeze registrul Schengen care să-l semnaleze pe suspect ca fiind căutat.

Vineri, Polonia a negat cu fermitate afirmațiile făcute de fostul șef al agenției germane de informații BND, August Hanning, potrivit cărora Varșovia ”ar fi fost puternic implicată în pregătirea acestui atac”. La postul TV Polsat News, vice-prim-ministrul polonez, Krzysztof Gawkowski a comentat afirmațiile fostului șef al serviciilor secrete federale, care a condus BND între 1998 și 2005: ”Clar este o minciună. Polonia nu a luat parte la nimic”. În opinia lui Gawkowski, ”aceasta este o dezinformare rusă care rezonează prin cuvintele politicienilor germani”.

Moscova: atacul nu ar fi fost posibil fără acordul SUA

Oficialii ruși au acuzat de multe ori Occidentul pentru explozia Nord Stream. ”Specialiști ai marinei britanice” ar fi participat la ”planificarea și implementarea” atacului. Reporterul american de investigații Seymour Hersh a scris în februarie 2023 despre o presupusă implicare a SUA iar în replică, Moscova a transmis că nu este surprinsă: ”Prezumția noastră a fost că Statele Unite și câțiva aliați din NATO au fost amestecați în această acțiune dezgustătoare”, a afirmat la acea vreme Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

Mai recentele informații despre o tentativă a CIA de a evita complotul par să fi contat prea puțin pentru a convinge Moscova. Oficialii de rang înalt de la Kremlin au păstrat tăcerea asupra subiectului. Vineri, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, a declarat că Ucraina nu ar fi putut în nici un caz lansa atacul asupra conductelor fără a primi acordul Statelor Unite, care ”caută să transfere toată responsabilitatea asupra păpușilor lor ucraineni”. Antonov a acuzat Washingtonul că acceptă tacit terorismul, în timp ce Rusia s-ar strădui să facă dreptate: ”Vom căuta să îi identificăm pe adevărații autori ai atentatului și să-i pedepsim”.

Ambasadorul rus se bazează și pe o declarație a președintelui american Joe Biden din februarie 2022, făcută chiar înainte de declanșarea războiului pe scară largă împotriva Ucrainei. Liderul american spunea, atunci, într-o conferință de presă susținută alături de cancelarul federal Olaf Scholz, că Washingtonul va ”pune capăt” conductei Nord Stream 2 dacă Rusia invadează Ucraina, chiar dacă Germania controlează proiectul: ”Vă garantez că putem face asta”.

Poziția lui Antonov a fost reluată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, care a comentat că Occidentul încearcă ”să se absolve de responsabilitatea atacului terorist”.

Germania își dublează sprijinul pentru Kiev

Berlinul a fost reținut în comentariile sale despre ancheta în curs privind exploziile care au sabotat o investiție critică în valoare de miliarde de euro, derulată pe parcursul a peste un deceniu. La începutul acestei săptămâni, administrația federală germană a ținut să sublinieze că ajutorul acordat Ucrainei este ”complet independent” de derularea investigațiilor și că legăturile sale cu Kiev sunt neafectate.

Ancheta rămâne o ”prioritate supremă”, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al Guvernului, Wolfgang Büchner. În același timp, aceasta nu schimbă ”faptul că Rusia poartă un război ilegal de agresiune împotriva Ucrainei” și că Berlinul este gata să sprijine Kievul în luptă ”cât timp este nevoie”.