De ce copiii de la țară au rezultate mult mai slabe decât cei de la oraș? De ce Ministerul Educației nu face nimic, deși e vorba despre o situație cronică, fiindcă de ani de zile statisticile arată o degradare tot mai accentuată a învățământului din mediul rural? 

Evaluarea Națională este o formă de examinare a copiilor care termină clasa a opta și care stabilește clasamentele pentru admiterea în licee, în funcție de opțiunile elevilor. Cunoștințele lor sunt testate la limba română, limba maternă și matematică. 

Potrivit statisticilor date astăzi publicității de Ministerul Educației, există o creștere a numărului celor care au obținut note foarte bune. Practic numărul absolvenților care au luat media 10 aproape s-a dublat față de anul trecut. În același timp se vede o creștere a numărului elevilor care au obținut medii sub 5:  23,8% față de 17,73% în anul 2022. Procentul din sesiunea 2023 este comparabil cu cel din anul 2021 (23,2%) și egal cu cel din anul 2020 (23,8%). Din acest punct de vedere se poate constata o tendință de regres sau în cel mai fericit caz de stagnare.

Din analiza Ministerului Educației,cele mai grave informații au legătură cu elevii care vin din școli sătești sau comunale. Din totalul copiilor care au trecut prin Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, 60% provin din mediul urban și 40% din mediul rural. Doar 14% dintre copiii care merg la școli orășenești au avut medii sub 5, în vreme ce în mediu rural 40% dintre elevi nu au reușit să ia 5. Discrepanța e mult mai mare decât se vede în aceste date. De pildă, cei care au medii între 9 și 9,49, sunt 13% din mediul urban și doar 3% din rural.

Apoi, la fel ca în anii trecuți, cea mai mare diferență se poate observa la proba de matematică, unde peste unde 40% dintre elevii de la sate au luat sub 5, comparativ cu 15% dintre cei de la oraș, iar la limba română 36% dintre elevii din rural au luat sub 5.

Statisticile care arată că la sate copiii obțin rezultate mai slabe decât la oraș nu sunt noi. De ani de zile Ministerul Educației știe că aproape jumătate dintre elevii de clasa a opta vin de la țară și că dintre ei patru din zece iau medii sub cinci la evaluarea dinaintea admiterii în liceu, dar cu toate acestea nu face mai nimic.

Potrivit ultimelor rapoarte ale Fundației World Vision România despre situația copiilor din mediu rural: circa jumătate dintre părinții care au copii în clasele V-VIII spun că le este greu să-i ajute cu lecțiile la matematică; pentru unu din cinci părinți declară că cel mai greu a fost să ofere sprijin la Limba Română; 24% dintre copii nu sunt ajutați de nimeni la teme; 47% dintre elevii spun că le place la școală doar uneori sau nu le place niciodată; cam o treime dintre profesorii din rural sunt de părere că proporția elevilor cu pierderi de învățare este între un sfert și o jumătate din totalul clasei; doar 35% dintre adolescenții de la sate au suficiente rechizite și cărţi pentru școală.

Rezultatele slabe obținute de copiii de la țară la Evaluarea Națională au multe cauze parcurg întreaga distanță dintre sărăcie și ignoranță. Studiul World Vision scoate în evidență că 2 din 10 copii se plâng că familia le asigură doar uneori sau niciodată suficientă mâncare și că la școala lor violența este prezentă mult sau foarte mult, 42% dintre părinții lor recunosc că nu știu ce să facă în cazul unui abuz asupra copilului, iar peste 70% dintre copiii de la țară care au terminat gimnaziul nu au fost niciodată într-o tabără.

Copiii de la sate au nevoie urgentă de atenție din partea Ministerului Educației, fiindcă dincolo de rezultatele slabe, unul din 5 copii nu ajunge să termine clasa a VIII-a. La țară, doar 4 din 10 adulți au luat examenul de Bacalaureat, iar 90% au absolvit cel mult o școală postliceală.

Notele slabe ale copiilor de la țară au legătură cu resursele limitate ale familiilor rămase în mediul rural, cu sărăcia, dar și cu standardele reduse impuse de mulți dintre profesorii care predau la sate. Prea puține avantaje există pentru un profesor care e gata să lase orașul pentru sat, dar în același timp prea puțin interes se vede din partea pedagogilor ajunși în lumea rurală pentru copiii pe care ar trebui să-i mentoreze.