"Am reuşit, cu adevărat", a exclamat liderul opoziţiei poloneze, liberalul Donald Tusk, duminică seară, la închiderea urnelor. "Vremea rea a trecut, guvernarea PiS s-a încheiat". La scurt timp după publicarea prognozelor vizând rezultatul alegerilor din Polonia, preşedintele Platformei Civice (PO) s-a declarat sigur de izbândă: "Democraţia şi libertatea au câştigat. I-am alungat de la putere". Bucuros şi vizibil emoţionat, Tusk a adăugat: "Sunt cel mai fericit om din lume".

Prima prognoză a fost confirmată luni de noile cifre avansate de institutul demoscopic IPSOS, cu mici corecturi. Potrivit acestora, formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS), a lui Jaroslaw Kaczynski, aflată de opt ani la putere, a obţinut 36,6 la sută din voturi. Ea a rămas astfel cea mai importantă forţă politică din Polonia, dar nu a reuşit să obţină şi majoritatea absolută. Cu patru ani în urmă PiS reuşise să întrunească 43,6 la sută din voturi, şi 235 de mandate în Camera Inferioară a Parlamentului.

Coaliţia civică (KO), condusă de Tusk, din care mai fac parte, pe lângă formaţiunea sa PO şi alte două partide mai mici, între care cel ecologist, a obţinut 31 la sută din voturi. Potenţialii lor parteneri de coaliţie - formaţiunea creştin-democrată Al Treilea Drum şi Noua Stângă - au avut rezultate de 13,5 respectiv 8,6 la sută.

Astfel KO şi cele două partide, care au anunţat deja în campanie că vor să guverneze împreună, ar avea o majoritate de 248 de mandate din cele 460 ale Seimului (Camera inferioară a legislativului), fiind în măsură să înlocuiască PiS la guvernare. Rezultatul final al alegerilor va fi făcut cunoscut mai târziu, cel devreme marţi.

Potrivit calculelor IPSOS, formaţiunea lui Kaczynski, PiS, ar fi obţinut doar 198 de mandate. Singurul posibil partener de coaliţie, Konfederacja Wolnosc i Niepodleglosc (Confederaţia Libertate şi Independenţă), de extremă dreaptă, a fost votat de 6,4 la sută din electorat, şi se poate aştepta la 14 mandate în noul Parlament. Printr-un program economic libertarian şi sloganuri antiucrainene, formaţiunea voia să-şi asigure votul dreptei. "Am suferit o înfrângere. Voiam să răsturnăm masa, dar am eşuat", a declarat unul din liderii formaţiunii, extremistul de dreapta Slawomir Mentzen, în seara alegerilor.

Jaroslaw Kaczynski vrea să guverneze în continuare

În ciuda scorului nefavorabil obţinut, Kaczynski nu şi-a recunoscut înfrângerea. La închiderea urmelor, el s-a declarat la Varşovia dispus să continue lupta. Politicianul în vârstă de 74 de ani a calificat rezultatul de la urne drept un "mare succes" obţinut de formaţiunea sa. A fost "a patra victorie a PiS la alegerile parlamentare", a subliniat el.

"Nu vom permite ca Polonia să fie trădată, ca Polonia să piardă ce este mai important în istoria naţiunii noastre - dreptul la autodeterminare", a declarat el în faţa simpatizanţilor, adăugând o remarcă percepută drept ameninţare de către opoziţie: "În faţa noastră se află zile de luptă şi de tensiuni".

Tusk nu s-a lăsat însă intimidat de astfel de afirmaţii, anunţând iniţierea unor negocieri în vederea formării unei coaliţii de guvernământ "de îndată ce rezultatul votului va fi confirmat". Liderul PO este "candidatul natural" pentru funcţia de prim ministru, a declarat Cezary Tomczyk, colegul său de partid.

Tusk, în vârstă de 66 de ani, care a guvernat deja cu succes Polonia în intervalul 2007-2014, are totate motivele pentru a fi mândru de cele realizate. Rezultatul bun al PO la urne este mai ales meritul său personal. El s-a întors abia anul trecut de la Bruxelles, unde a condus în ultima vreme Partidul Popular European. Întors în ţară el a reorganizat PO, aflată în criză profundă şi a condus o campanie electorală furibundă. În context el a trebuit să reziste atacurilor PiS, care l-a defăimat drept "colaboraţionist german", care ar fi "ghidat de la Berlin şi Bruxelles".

Următoarea mutare aparţine preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda

Acum toţi ochii se îndreaptă spre şeful statului polonez, Andrzej Duda. El trebuie să convoace în termen de 30 de zile prima şedinţă a noului Parlament şi să încredinţeze unui politician ales de el sarcina să formeze guvernul în răstimp de două săptămâni. Acesta trebuie apoi în termen de alte două săptămâni să obţină pentru cabinetul său votul Parlamentului. Dacă votul de încredere eşuează, iniţiativa este transferată Parlamentului, care poate alege cu majoritatea sa un candidat la funcţia de prim ministru. Procedura se poate întinde până spre sfârşitul anului. În prima sa apariţie publică după alegeri, preşedintele Duda a evitat să ia poziţie: "Aşteptăm în linişte rezultatele", a declarat el luni, 16.10, la marginea unei vizite la Vatican.

Mai mulţi politicieni de opoziţie i-au adresat preşedintelui apelul să încredinţeze direct unui număr de trei partide de opoziţie sarcina formării guvernului, în loc să tragă de timp, încredinţând PiS această sarcină. Dar preşedintele Duda este legat de PiS, fiindcă această formaţiune l-a desemnat în 2015 candidat la prezidenţiale. În plus, în ultimii ani, el a sprijinit făţiş politica partidului lui Kaczynski. Prin dreptul său de veto el ar putea îngreuna masiv activitatea noului guvern. Iar următoarele alegeri prezideniale vor avea loc abia în 2025.

Un viitor guvern de coaliţie condus de PO va trebui să reziste în faţa unei opoziţii foarte puternice. Tusk a anunţat în campanie că îşi propune să recucerească în primul rând mass media de stat, care au ajuns în guvernarea PiS un instrument de propagandă. În plus, el vrea să-i tragă la răspundere pe cei care au încălcat normele statului de drept. Prin asta, un conflict violent cu forţele naţional-conservatoare este dinainte programat.

"Polonia se întoarce pe drumul european"

Opoziţia democrată priveşte drept sarcină importantă reorientarea raporturilor cu UE. "Obiectivul guvernului liberal va fi reinstaurarea statului de drept, astfel încât fondurile europene îngheţate din Mecanismul UE de Redresare şi Rezilienţă să ajungă în sfârşit în Polonia", a declarat pentru DW Piotr Buras, expert în cadrul European Council on Foreign Relations (ECFR). "Sub Tusk, guvernul polonez va deveni un jucător constructiv în cadrul UE, care va îmbunătăţi relaţiile cu cei mai importanţi parteneri şi va resuscita încrederea în poziţia proeuropeană a Poloniei", a declarat politologul. "Polonia se întoarce pe drumul european", a asigurat şi primarul general al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, un apropiat al lui Tusk.

Alegerile din Polonia au stârnit un mare interes. Participarea la urne a fost de 72,9 la sută - o valoare-record în istoria Poloniei, de la schimbarea democratică din urmă cu 34 de ani. În iunie 1989, când polonezii au fost chemaţi la referendum pentru a decide sfârşitul regimului comunist, participarea a fost de 62,7 la sută. În faţa mai multor localuri de vot din oraşele mari oameni au stat la coadă şi după miezul nopţii pentru a-şi exprima opţiunea. Comisia Electorală Centrală a dat asigurări că cine se duce să stea la coadă până la orele 21, acela va avea voie să voteze. Unele locale de vot din Cracovia şi Wroclaw s-au închis abia la primele ore ale dimineţii. "Aceasta a fost o sărbătoare a democraţiei. PiS ar trebui să ia la cunoştinţă că nu se poate cumpăra totul cu bani", a declarat sociologul Jerzy Flis. El a evidenţiat enorma mobilizare în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 29 de ani, care au contribuit substanţial la victoria opoziţiei.