Lui Jinping, în vârstă de 59 de ani, i-a fost răsplătită răbdarea pe care a avut-o decenii la rând în cadrul sistemului, fiind joi numit secretar general al Partidului Comunist, respectiv şef al puternicei armate a Chinei. Începând din primăvara anului viitor, Xi Jinping îi va lua locul actualului preşedinte Hu Jintao, urmând ca în următorii zece ani să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte direcţia Chinei.

Noul lider comunist a anunţat deja că va rămâne fidel politicii predecesorului său, cu alte cuvinte că actualul curs de reforme şi deschidere a ţării va fi continuat.
Xi Jinping este primul lider născut după instaurarea regimului fondat de către Mao, în 1949, însă personalitatea sa rămâne un mister. Chinezii de rând au auzit de acesta exclusiv prin prisma căsniciei lui cu Peng Liyuan, o cunoscută cântăreaţă, care se bucură de o imensă popularitate în China.

Într-o depeşă a ambasadei americane la Beijing, publicată de Wikileaks, noul lider chinez era descris drept "pragmatic", "tenace" şi "elitist". Xi Jinping, fiul unor eroi revoluţionari, a crescut în anturajul elitei comuniste, fiind considerat de către mulţi observatori ai Partidului Comunist Chinez un "prinţişor", recte copil al unor înalte cadre de partid.

Cariera politică

La începutul anilor 60, tatăl său a căzut însă victimă unei "epurări" interne de partid, petrecând mai mulţi ani în închisoare. Reabilitarea lui a avut loc abia după moartea lui Mao. Sub conducerea lui Deng Xiaoping, tatăl noului lider chinez de astăzi a ocupat pentru scurt timp funcţia de guvernator în Guangdong, provincie care a servit drept cobai pentru diversele reforme economice decise de sus.
Asemenea altor milioane de tineri, în timpul revoluţiei culturale, Xi Jinping a fost trimis la ţară, trăind mai mulţi ani într-un sat retras din provincia Shaanxi. Reîntors în capitala Beijing, tânărul a intrat în Partidul Comunist încă pe vremea în care tatăl său se afla în închisoare.

Cariera sa a căpătat rapid un trend ascendent, astfel că a ajuns secretar de partid şi guvernator al provinciilor Zhejiang şi Fujian, unde a lăsat o puternică senzaţie de deschidere vizavi de economia privată, care ar fi, conform unor analişti, dominată masiv de către companiile de stat.

În 2006, când Chen Liangyu, şeful Partidului din Shanghai a fost înlăturat din funcţie în urma unor scandaluri de corupţie, Xi Jinping a fost numit secretar de partid, devenind cel mai important lider al metropolei economice chineze. Un an mai târziu, în 2007, avea să ajungă în sfera cea mai înaltă a puterii comuniste de la Beijing, formată din nouă persoane. În 2008 a devenit de altfel vice-preşedinte al Chinei.
Se presupune de asemenea că s-ar afla în relaţii foarte bune cu structurile din armată, iar datorită tatălui său se bucură inclusiv de respectul liberalilor. Privit din această perspectivă, candidatul Xi Jinping a reprezentat cel mai bun compromis în ceea ce priveşte conducerea Chinei.

"China nu exportă revoluţii şi sărăcie"

Pe de altă parte, în Occident nu puţini spun că liderul chinez este foarte deschis faţă de Vest. Fiica sa studiază (sub pseudonim) la Harvard, iar el însuşi a vizitat deja foarte de mic Statele Unite. Fără îndoială, nou alesul lider chinez cunoaşte foarte bine criticile care sunt aduse Chinei, atât în chestiuni comerciale, cât şi în ceea ce priveşte drepturile omului. "China mai are de trecut peste multe provocări la acest capitol", a declarat el, surprinzător, în timpul unei vizite în Statele Unite.

Foaia s-a schimbat însă în Mexic, acolo unde a respins ferm criticile adresate Chinei. "Ne critică occidentali sătui, care nu au nimic altceva mai bun de făcut. China nu exportă nici revoluţii, nici sărăcie. Ce vreţi de la noi de fapt?", a întrebat Xi Jinping.