Maşini de cafea marca Senseo, plicuri de ceai, haine de blană sau cutii cu bandaje expirate - lucruri oferite organizaţiilor caritabile. Intenţiile sunt bune. Peste tot în Germania există iniţiative private, care adună donaţiile şi le trimit spre zona de graniţă. Deseori însă acestea mai mult încurcă decât să ajute.   

La graniţă, donaţiile zac pe stradă 

Organizaţiile caritabile şi platformele de comunicare online anunţă că donaţiile au ajuns să zacă pe străzi. Se adună haine, pături şi chiar schiuri. Iniţiativele private iau legătura cu organizaţiile caritabile pentru că au deja camioane pline de care nimeni nu mai are nevoie. Organizaţiile le refuză şi ele. Sandra Lorenz, purtătoarea de cuvânt a organizației pentru ajutor extern "Johanniter", apreciază disponibilitatea oamenilor şi poate înţelege impulsul de a ajuta personal, dincolo de donaţiile financiare. Şi, totuşi, spune ea: "Obiectele donate sunt depozitate aiurea, fapt ce nu ajută nimănui, pentru că nu sunt necesare şi nici nu ajung la destinatari". Mulţi au donat haine, deşi refugiaţii aveau mai degrabă nevoie de acumulatoare pentru telefoane mobile şi articole de igienă pentru femei. Au fost donate şi medicamente fără prospecte în limba ucraineană sau rusă. Nici jucăriile donate nu se pretează mereu la drumurile lungi pe care le parcurg micuţii.  

Este nevoie de coordonarea ajutorului 

Organizaţiile caritabile identifică mai întâi necesarul de la faţa locului, urmând ca ulterior să fie trimise bunurile. Ajutorul trebuie coordonat şi între organizaţii, pentru a se evita, de exemplu, transporturi multiple de scutece pentru copii într-un loc şi privarea de acest produs în alt loc. În cazul catastrofelor, situaţia este într-o continuă schimbare: câţi oameni se refugiază, ce le trebuie. Toate acestea sunt date cu o puternică fluctuaţie. Implicaţiile logistice în cazul donaţiilor în obiecte sunt foarte complexe: depozitarea, sortarea, identificarea necesarului, spălarea hainelor - toate costă timp. Deseori nu are niciun sens ca acestea să fie transportate la graniţă. Organizaţiile caritabile cumpără frecvent direct de la faţa locului. În Ucraina, din cauza războiului, lucrurile nu mai pot fi cumpărate, dar în statele din apropiere se găsesc de toate. Şi acest aspect este important, pentru a nu distruge pieţele locale.  

La acestea se adaugă şi faptul că spaţiul pe străzi este deseori limitat. Convoaiele private pot bloca transporturile de produse sau de persoane.  

Organizaţiile caritabile cheltuiesc bani gheață

În multe cazuri, donaţiile în obiecte sunt ajutoare umanitare desuete. Este ceea ce spun cei implicaţi în acţiunile de la faţa locului. Dacă pieţele locale încă mai funcţionează, atunci organizaţiile caritabile folosesc bani cash. Unul din principiile umanitare este de a respecta demnitatea umană - ceea ce presupune şi evitarea umilirii celor afectaţi. Ei ar trebui să cumpere ceea ce îşi doresc, medicamentele potrivite, mâncarea care le place şi care corespunde religiei şi culturii lor.  

Purtătoarea de cuvânt a organizaţiei Johanniter explică: "Oamenii ar trebui să se întrebe ce şi-ar dori dacă ar fi pierdut totul. În mod sigur ar vrea să poarte îmbrăcămintea care le place şi nu un pulover vechi de 10 ani." Hainele donate după catastrofalele inundaţii din Germania, în 2021, nu le-a vrut nimeni. Centrele de depozitare sunt şi astăzi pline.

Situaţia diferă în funcție de zonă. Aici pot fi utile obiectele donate, spune Laura Cazes de la Organizaţia Centrală de Ajutoare a Evreilor din Germania (ZWST), care oferă de asemenea sprijin umanitar: "Ar trebui mereu întrebat dacă sunt necesare. Atunci ar fi posibil ca şi cafetiera să aibă sens, dacă este nevoie de ea într-un adăpost pentru refugiaţi".

Medicii nu ar trebui să plece pe cont propriu în Ucraina

Şi numeroşi medici sau asistenţi se adresează organizaţiilor caritabile pentru că vor să ajute. Ei sunt de cele mai multe ori refuzaţi. Purtătorul de cuvânt al Crucii Roşii din Germania (DRK), Dieter Schütz explică: "Voluntarii noştri au făcut cursuri speciale, în care au fost pregătiţi pentru catastrofe şi conflicte armate. Ştiu cum să se comporte. Nu trimitem pe nimeni fără pregătire în misiune."

Nu este în niciun caz o idee bună să pleci în Ucraina de unul singur. Pe de-o parte îţi rişti viaţa şi, pe altă parte, organizaţiile caritabile nu au primit solicitări pentru personal medical de la partenerii locali.  

Sandra Lorenz de la Johanniter adaugă că astfel de iniţiative pot încurca şi mai mult situaţia. Personalul medical suplimentar ar consuma puţinele resurse de care mai dispune ţara: "Echipele noastre medicale corespund standardelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi se pot descurca la faţa locului. Să te deplasezi fără rost într-o zonă afectată consider că este problematic." 

Donaţii în bani şi implicare sustenabilă

Deşi este impersonal, cine vrea să ajute ar trebui să doneze bani. Purtătorul de cuvânt al Crucii Roşii, Dieter Schütz, spune că organizaţia a lansat un apel de a dona pentru anumite scopuri. În schimb, Sandra Lorenz, reprezentanta Johanniter, este împotriva donaţiilor dedicate unui anumit scop. Astfel, banii ar ajunge acolo unde este nevoie: "Războiul din Ucraina adânceşte crizele în alte state. De exemplu, se conturează creşterea inflaţiei sau o criză de cereale. Sunt foarte îngrijorată şi nu ştiu cum vom soluţiona aceste probleme."

Cine dorește mai degrabă să se implice personal ar trebui să contacteze organizațiile caritabile. Se poate interveni local sau internaţional în domenii precum medicină, media, logistică, servicii de transport sau pur şi simplu la împărţirea alimentelor. Important este ca oamenii să se implice pe termen lung şi nu doar în cazul unei catastrofe. Din păcate, de cele mai multe ori situaţia așa se prezintă.  

Concluzie: prin implicarea pe termen lung a personalului calificat, ajutorul în cazul catastrofelor şi al crizelor este mai eficient şi mult mai structurat. Ajutorul devine astfel sustenabil şi ajunge acolo unde este nevoie de el.