Torsten Albig s-ar fi putut relaxa demult. Premierul social-democrat, în vârstă de 53 de ani, ras în cap, părea a se îndrepta spre o nouă victorie. Coaliţia lui tripartinică, în care i s-au alăturat verzii şi reprezentanţii minorităţii daneze, a lucrat îm majoritatea timpului fără scandaluri.

Situaţia s-a schimbat însă în urmă cu câteva săptămâni. A existat un duel televizat, în care, până atunci, palidul candidat al CDU, Daniel Günther, a făcut o figură bună. Apoi, Albig a vorbit în presa glamour despre finalul căsătoriei lui şi despre noi planuri de viitor: "Am fost mai mereu pe drumuri, iar soţia mea era prinsă în rolul de mamă şi manager casnic", a povestit el, adăugând că nu prea mai avea cum să discute de la egal la egal cu această femeie. Mulţi au recunoscut imaginea învechită a femeii în această descriere şi, în final, şeful SPD şi candidatul la postul de cancelar, Martin Schulz, s-a distanţat de Albig, care respinge expulzarea afganilor, chiar dacă nu au drept de azil, contrazicând astfel politica federală.

Între timp, preferinţele electoratului diferă semnificativ faţă de sondajele de la începutul anului: CDU a depăşit la mustaţă SPD. Între cele două mari formaţiuni a existat o coaliţie înainte de alegerile din urmă cu cinci ani. Albig vorbeşte chiar despre o anume tradiţie în acest sens: "este un land la limită", declara el recent pentru Reuters TV referindu-se la Schleswig-Holstein. Cine cred că SPD ar putea avea un avansa de 10 procente faţă de CDU nu cunoaşte deloc landul.

Ecologiştii puternici, AfD slab

Să aruncăm şi o privire asupra partidelor mai mici. Pentru că aici Schleswig-Holstein este aparte. În comparaţie cu trendul federal, ecologiştii din acest land se bucură încă de multă susţinere: 12 procente, reprezentând dublul din ce atestă sondajele la nivel federal. Motivul este popularul şi pragmaticul şef al verzilor Robert Habeck. Şi avântul pe care l-au cunoscut în ultima vreme reprezentanţii liberalilor democraţi din FDP - creditaţi şi ei cu peste 10 procente din preferinţele electoratului - se datorează liderului local Wolfgang Kubicki. Şi mai există particularitatea minorităţii daneze, care se bucură de un regim aparte, fără a avea nevoie de 5 procente din voturi pentru a decide într-o coaliţie locală soarta landului.

Întreaga Germanie priveşte cu interes şi decăderea AfD (Alternativa pentru Germania) la Kiel. De luni buni, AfD se instalează comod în tot mai multe parlamente de land, în estul Germaniei chiar cu peste 20 la sută din totalul voturilor. Acum însă a început să se clatine şi sunt şanse mari ca în Schleswig-Holstein să nu atingă pragul electoral de cinci procente. Nici Partidul Stângii nu are o misiune uşoară în landul conservator, fără garanţii clare că va obţine vreun loc în parlament. Iar Partidul Piraţilor, care în 2012 obţinea 8 procente, va ieşi cu siguranţă din calcule după votul de duminică.

Ce rămâne din"efectul Schulz"?

Nu am asistat la o luptă electorală încinsă, poate şi pentru că în nordul Germaniei totul este mai rece iar candidaţii principali sunt destul de echilibraţi. Temele abordate: reprezentantul CDU Günther vrea ca în politica educaţională să se revină la examenul de Bacalaureat după 13 ani, propune o distanţă mai mare între instalaţiile eoliene şi zonele rezidenţiale şi accelerarea construirii autostrăzii A20. Social-democratul Albig promite pe termen lung anularea taxelor de grădiniţă, mai multă echitate socială şi continuarea programului început alături de membrii actualei coaliţii. 

Deşi campania nu a fost una remarcabilă, se aşteaptă o participare semnificativă la vot. La ultimele alegeri, circa 60 la sută din electorat s-a prezentat la urne. În Schleswig-Holstein dreptul fundamental de vot este garantat de la 16 ani.

Autori: Christoph Hasselbach / Alina Kühnel