Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va efectua o vizită în Germania de vineri până, probabil, sâmbătă. Dar atmosfera dintre Berlin şi Ankara este glacială, din pricina războiului din Orientul Mijlociu. Germania şi Turcia au poziţii diferite în privinţa Israelului şi a organizaţiei islamiste palestiniene Hamas.

Scholz despre criticile lui Erdogan vizând Israelul: "Sunt absurde"!

Erdogan a făcut recent în repetate rânduri afirmaţii tăioase la adresa Israelului şi a luat apărarea grupării teroriste Hamas. Israel încearcă "de 70 de ani să întemeieze un stat pe un teritoriu răpit poporului palestinian", a declarat Erdogan recent la Ankara. El a adăugat că legitimitatea Israelului "este pusă sub semnul întrebării din pricina propriului său fascism". Cu două zile în urmă, marţi, cancelarul german Olaf Scholz a calificat în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Berlin aceste afirmaţii ale lui Erdogan drept "absurde". El a subliniat că Israelul este o democraţie şi "acest lucru trebuie spus foarte clar, fără nicio îndoială". Anterior, şeful Consiliului Central al Evreilor în Germania, Josef Schuster, îl atacase vehement pe Erdogan. El a afirmat că preşedintele Turciei înteţeşte prin propaganda sa "şi frământările existente pe străzile din Germania, şi teroarea psihică împotriva evreilor în Germania".

Un nou moment Abbas?

În contextul acestor divergenţe, nu puţini politicieni de la Berlin au pledat pentru contramandarea vizitei într-un moment atât de dificil. Dar guvernul german nici nu a vrut să audă mesajul lor. Şi liderul opoziţiei din Bundestag, preşedintele CDU, Friedrich Merz, l-a sprijinit în această chestiune pe cancelarul Scholz, subliniind că Turcia este mult prea importantă pentru Germania şi invers. La fel vede lucrurile şi Roderich Kiesewetter. Dar expertul în materie de politică externă al CDU a amintit şi de scandalul provocat cu ocazia vizitei la Berlin a premierului palestinian Mahmud Abbas, în august 2022. Kiesewetter a declarat pentru DW: "O situaţie de felul celei apărute anul trecut, în timpul vizitei lui Abbas, când acesta a negat în sediul Cancelariei Federale Holocaustul, fără a fi contrazis, nu are voie să se repete."

Fiindcă nici în guvern nimeni nu vrea asta, situaţia este extrem de tensionată. În plus, există o mare temere că Erdogan se va folosi de această vizită pentru a-i incita împotriva statului evreu şi a evreilor pe cei aproximativ 1,5 milioane de turci care trăiesc în Germania. Şi guvernul federal ştie că la ultimele alegeri două treimi din turcii stabiliţi în Germania l-au ajutat pe Erdogan să obţină victoria.

Agendă subţire

Situaţia tensionată este reflectată şi de agenda subţire a vizitei preşedintelui Turciei. Erdogan va sosi vineri după-amiaza şi va fi primit mai întâi de preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, la reşedinţa Schloss Bellevue. Apoi, în Cancelaria Federală va avea loc un dineu cu cancelarul Scholz. În rest nu se ştie nimic. Nici măcar dacă la final va exista o conferinţă de presă. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, nu a exclus asta miercuri, dar a spus că încă au loc negocieri pe această temă.

Cert este un singur lucru: guvernul german vrea să evite apariţii în public ale lui Erdogan, pe străzile şi în pieţele din Berlin. Spre uşurarea gazdelor, Erdogan nu se va mai duce sâmbătă la meciul de fotbal Germania-Turcia, care se va disputa pe Olympiastadion din Berlin, deşi mulţi dintre fanii turci şi-ar fi dorit asta. Politicienii germani îşi amintesc cu iritare de discursul lui Erdogan din mai 2010, susţinut într-un stadion din Köln. El le-a recomandat atunci celor aproximativ 15.000 de concetăţeni ai săi care-l aclamau în delir să se integreze în ţara de adopţie şi să înveţe limba germană. Dar nu fără să adauge: "Nimeni nu trebuie să se aştepte că vă veţi lăsa asimilaţi".

Două ţări interdependente

Dar Erdogan ştie prea bine azi că Turcia este dependentă de afaceri profitabile cu Germania, în contextul crizei economice din ţara sa. Pe de altă parte, Turcia este un partener important pentru Germania şi UE, şi fiindcă Ankara ajută la limitarea numărului de migranţi dornici să pornească spre vestul Europei. În urmă cu şapte ani, când criza refugiaţilor era la apogeu, Erdogan s-a înţeles cu UE să stopeze activităţile traficanţilor de oameni la frontierele Turciei şi să-i reprimească în ţară pe migranţii ajunşi în Grecia a căror cerere de azil fusese respinsă. În schimb, Ankara a primit multe miliarde de euro pentru a-i putea întreţine pe acei migranţi. Această înţelegere este acum practic suspendată, dar UE speră că va intra iarăşi în vigoare. Experta liberalilor germani în materie de Apărare, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, crede în plus că UE are nevoie de Turcia şi în privinţa războiului din Orientul Mijlociu. Pentru DW, ea a declarat: "Este foarte important faptul că războiul de acolo nu s-a extins. Şi aici, desigur, şi Turcia joacă un rol. De aceea trebuie să continuăm dialogul. Dar întrebarea e: cât trebuie acesta să fie de tranşant"?

Măsuri de securitate severe la Berlin

Politicienii de la Berlin se uită acum la cancelarul Olaf Scholz, de la care aşteaptă să contracareze eventuale derapaje verbale ale lui Erdogan. Raporturile dintre cei doi au fost de la început reci. Asta s-a putut vedea deja cu ocazia primei vizite a lui Scholz în Turcia, în martie 2022.

Ulterior, o vizită a lui Erdogan în Germania a fost mai întâi amânată şi apoi programată, încă înaintea atacurilor Hamas asupra Israelului, să aibă loc în noiembrie.

Măsurile de securitate la Berlin sunt foarte severe. Nu se ştie încă dacă pe acoperişuri vor fi iarăşi postaţi trăgători de elită, aşa cum s-a întâmplat în timpul vizitei de stat a lui Erdogan în Germania din 2018. Atunci, mai bine de 4000 de poliţişti s-au aflat în misiune iar în cartierul guvernamental a domnit practic starea de necesitate. Probabil şi sâmbătă va fi la fel, mai ales că mii de kurzi, simpatizanţi ai formaţiunii interzise PKK, vor să demonstreze împotriva politicii guvernului de la Ankara.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.