Pentru tatăl meu medicina nu a fost doar o profesie, ci și o vocație, spune Stefan Lichtinghagen. Timp de 32 de ani, tatăl său a condus cu succes un cabinet medical de familie în comunitatea de 14.000 de suflete din Marienheide, la 50 de kilometri nord-est de Köln. În urma cu aproape 20 de ani, căutând un succesor, doctorul a lăsat cabinetul pe mâna fiului său. Însă acesta din urmă avea cu totul alte planuri, visând să ajungă specialist în medicină internă și gastroenterologie.

"Tatăl meu era într-adevăr pe drumuri de dimineața până seara. L-am văzut foarte puțin și m-am gândit mereu că nu vreau să practic o astfel de meserie. Dar acum lucrez și eu aproape la fel de mult”, spune medicul râzând. 

Lucrează 50 de ore pe săptămână, dar este propriul său șef

Dimineața, Lichtinghagen a descoperit un caz de apendicită la o fată de 20 de ani care i-a fost trimisă de serviciul de urgență cu diagnosticul de cistită. Anterior tratase un prieten din cartier cu probleme respiratorii, pe care îl cunoaște încă de când erau puști și frecventau același grup de tineret la biserică. În aceeași zi, mediul s-a ocupat și de rana unui vârstnic de 91 de ani care se lovise la cap după o amețeală în timp ce muncea în grădină. 

Cu 3.300 de pacienți pe trimestru și cu vizitele la domiciliu, Lichtinghagen ajunge la circa 50 de ore de lucru pe săptămână. Însă nu are loc pentru regrete, ci se bucură de recunoștința pacienților săi, al căror istoric medical îl cunoaște pe de rost.

"Colegii sunt descurajați să înființeze un cabinet din cauza obstacolelor birocratice. Este vorba despre documentație și muncă administrativă. Cu toate acestea, când ai cabinet ești propriul tău șef și poți organiza lucrurile cum crezi de cuviință”, spune el. 

Deficit de medici de familie

Lichtinghagen conduce cabinetul din 2005, dar împreună cu un coleg, pentru că ”luptătorii singuratici” nu sunt deloc la modă. De altfel, tot mai puțini medici tineri din Germania îndrăznesc să facă acest pas. Un studiu al Fundației Robert Bosch relevă că 11.000 de posturi de medici de familie vor rămâne neocupate în Republica Federală până în 2035.

Consecințele sunt dramatice pentru întreaga țară, de vreme ce 40 la sută dintre districte sunt amenințate de un deficit de medici de familie. Mai mult, tendința este în creștere, pentru că fiecare al treilea medic de familie din Germania are peste 60 de ani și este pe cale să se pensioneze. Nu întâmplător, Lichtinghagen și echipa sa tratează pacienți care locuiesc la 25 de kilometri distanță și nu mai pot accepta pacienți noi. "Avem aproape cinci cereri în fiecare zi, pe care le respingem fără milă. Nu mai primim nici măcar soțul sau copiii". 

23 de milioane de euro pentru proiecte de sprijin

Germania, care se mândrește cu sistemul său de sănătate, riscă să devină un pacient aproape irecuperabil, mai ales în zonele rurale. Responsabilii politici încearcă să contracareze situația și să-i atragă pe medici în mediul rural cu bani. Ministrul federal al Sănătății, social-democratul Karl Lauterbach, solicită 5.000 de locuri de studiu suplimentare la medicină, pentru ca generația baby-boomer să poată fi îngrijită în mod adecvat. 

Astfel, Ministerul Sănătății alocă 23 de milioane de euro pentru diverse proiecte menite să combată deficitul de medici la țară. În acordul de coaliție dintre social-democrați, liberali și ecologiști s-a convenit între altele reducerea semnificativă a timpilor de așteptare pentru un loc de tratament, în special pentru copii și tineri, dar și în zonele rurale și în zonele cu deficiențe structurale. În prezent, Ministerul Federal al Sănătății examinează cu atenție modalitățile de punere în aplicare a acestui obiectiv, în consultare cu părțile interesate relevante.

Cota de medici din mediul rural la universitate ca proiect model

Nouă dintre cele 16 landuri federale au introdus deja o așa-numita cotă de medici din mediul rural. Până la zece la sută din locurile la universitate sunt acordate cu condiția ca studenții să lucreze timp de zece ani într-o regiune insuficient deservită din punct de vedere medical. O notă modestă la bacalaureat nu reprezintă un obstacol. Lichtinghagen, care la început a fost mai degrabă sceptic față de ideea acestei cote, spune acum că ea reprezintă un prim pas în direcția cea bună.

"La început m-am gândit că nu poți forța un tânăr să devină medic de familie la 18, 19, 20 de ani, dacă în timpul studiilor își dă seama subit că vrea să practice chirurgie articulară", spune medicul de familie. Pe de altă parte, continuă el, ceva trebuie făcut. ”Specialiștii pot fi organizați în alte moduri, dar nu ne putem lipsi de medicii de familie. Sunt surprins că nu există mai multe proteste din partea populației”.

Lipsă de medici și în zona inundată din Ahrtal

Pentru a înțelege și mai mult importanța medicilor de familie, călătorim 100 de kilometri spre sud, de la cabinetul lui Stefan Lichtinghagen la Klaus Korte, în Ahrbrück. În urmă cu doi ani, când 134 de persoane și-au pierdut viața și sute au fost rănite în dezastrul provocat de inundațiile din valea Ahr, el a fost probabil cel mai important medic de familie din Germania. Cabinetul lui Korte a fost distrus de inundații iar medicul de familie a menținut provizoriu asistența medicală de urgență într-o școală primară timp de șase săptămâni.

"A fi medic de familie este cel mai frumos lucru pe care mi-l pot imagina. Oamenii de aici, din regiune, mi-au devenit foarte apropiați în ultimii 20 de ani, dar mai cu seamă în acești doi ani de după inundații. Poveștiile acestor mii de destine de-a lungul râului Ahr ne-au sudat împreună într-un mod cu totul diferit”.

Atât de mare este prețuirea de care se bucură doctorul, încât pacienții care acum locuiesc la peste 100 de kilometri distanță, în adăposturi de urgență, i-au rămas fideli. Iar atunci când vizitează șantierele de construcție la casele lor afectate de inundații, oamenii profită de prilej pentru a-și face și o programare la medicul lor de familie preferat. Zona Ahrbrück face și ea parte din municipalitățile în care deficitul de medici este tot mai sever. Când și-a început activitatea Korte, în urmă cu 20 de ani, aici existau cinci cabinete de medicină generală. Acum mai sunt doar două. 

Importanța "portarilor”

Klaus Korte cunoaște prejudecățile care încă mai circulă despre medicii de familie. Există colegi care vorbesc în mod disprețuitor despre medicii de la țară, pe care îi cataloghează doctori de mâna a doua. Lectorii de la universitate care, încercând să explice studenților un anumit lucru, adaugă, suficienți: ”Oameni buni, până și un medic de țară ar trebui să știe asta”. Ori înșiși medicii de spitale care exclamă: "Doamne, ce a mai făcut medicul de familie cutare?". Korte râde, amintindu-și permanent că medicii de familie sunt "portarii" care, așa cum se întâmplă pe terenul de fotbal, trebuie să fie mereu în alertă, vigilenți. 

"Aici nu există medici specialiști sau experți pe care să îi poți întreba. Noi trebuie să luăm deciziile corecte, pentru a evita evoluții grave, în boli cardiovasculare sau chiar în depistarea tumorilor. Bineînțeles că nu facem medicină invazivă sau terapie intensivă, dar poți salva vieți în cabinetul medicului de familie”, spune el. 

Medicul de familie, "inima medicinei ambulatorii"

În plus, Klaus Korte spune că își poate trata pacienții diferit, dat fiind că tatăl său a murit în chinuri de cancer în urmă cu trei ani. Ori pentru că a fost alături de sora care a ajuns într-o secție de psihiatrie din cauza anorexiei. Ori pentru că a fost martor și la o dispută de cartier absolut epuizantă. ”Germania trebuie să facă urgent mai mult pentru a combate deficitul de medici din mediul rural” – este apelul său. 

"Nu există nicio ramură a medicinei care să fie atât de aproape de oameni ca medicul de familie. El este inima medicinei ambulatorii. Cu mai puțini medici de familie se oprește inima acestei țări. Aceasta este baza, iar dacă baza lipsește, clădirea de deasupra se va prăbuși...”